Anna Hope, născută în 1974, la Manchester, și cunoscută cititorilor din România ca autoarea bestsellerului „Sala de bal”, revine cu un nou roman, „Așteptări”, publicat deja în 19 țări și aflat în curs de ecranizare.
Cu o sensibilitate și o intuiție absolut remarcabile, Anna Hope scrutează, în acest roman, orizontul prieteniei dintre femei, pe fundalul căreia analizează, cu scrupulozitate de miniaturist, și condiția femeii actuale, a cuplului modern, maternitatea, cu bucuriile, dar și cu renunțările ei și, mai ales, modul în care propriile așteptări, dar și cele ale societății, ne modulează destinul.
Cu exactitatea unui osciloscop, autoarea măsoară variațiile curbei prieteniei a trei femei – Hannah, Cate și Lissa – într-un interval temporal de peste 10 ani. Într-o mișcare zigzagată a memoriei, de înainte-înapoi, Anna Hope supune unui control minuțios țesătura inefabilă a relației celor trei, arătându-ne atât punctele luminoase, de întrepătrundere a acestei prietenii, cât și umbra, discontinuitatea, dezamăgirile, derapajele pe care aceasta trebuie să le înfrunte.
Conviețuirea lipsită de griji într-o casă victoriană din inima Londrei, participarea la viața artistică a metropolei, munca, plimbarea împreună, totul pare să le promită, în fragedă tinerețe, un destin fericit și de neclintit al prieteniei lor bazate pe comuniune (aparent) deplină.
10 ani mai târziu, însă, osciloscopul coboară sub linia de echilibru, înregistrând nu doar un deficit de prietenie, ci și un deficit de viață așa cum fusese ea anticipată, pentru sine, de fiecare dintre cele trei femei, dar și de cei din jurul lor. Nici una dintre ele nu se află acolo unde dorise, anticipase sau sperase. Nici una dintre cele trei tinere nu a ajuns femeia pe care propriul suflet și-a dorit-o sau pe care ceilalți și-au închipuit-o.
Neputința de a avea un copil, eșecul în carieră, trădarea, pierderea unei relații, depresia de după naștere, amestecul rudelor în viața matrimonială, reevaluarea relațiilor filiale, prin prisma maturității vin, ca niște aluviuni, să îngreuneze cursul, și așa dificil, al unei prietenii care trebuie să treacă testul timpului.
Fiecare dintre cele trei protagoniste, ajunse la maturitate, au o viață cu mult diferită față de așteptările tinereții. Constată, pe rând, că a fi actriță, de exemplu, nu este, mereu, ușor sau strălucitor. Că a fi mamă nu este, tot timpul, o deplină fericire. Sau că a fi căsătorit nu presupune doar bucurii.
Cele trei prietene din facultate se văd nevoite să reflecteze la cauzele propriilor neîmpliniri și să-și reconsidere așteptările, punând într-o ecuație mai stabilă posibilitățile, aspirațiile și condițiile exterioare. Exercițiul de arheologie personală devine un parcurs necesar care le revelează ceea ce sunt, atât în sine cât și în raport cu celelalte două prietene. Iar această scrutare a propriului for duce către abisale puncte de disoluție (trădarea unei prietene cu soțul acesteia), cât și către sublime vârfuri de generozitate și afecțiune, sub forma unei necesare lecții pe care viața a dat-o fiecăreia în parte și tuturor.
Nici relațiile cu părinții nu sunt lăsate cu totul în umbră; între acestea, relația Lissei cu mama ei, Sarah, este un exemplu aproape psihanalizabil. Fiică a unei femei-fanion pentru ideea de artist – activist civic, Lissa pare, prin comparație, o slabă copie a statutului mamei, de artist pus în slujba marilor cauze ale umanității, ilustrând, parcă, ideea conform căreia în umbra marilor copaci e greu să crească ceva comparabil. La întrebarea revendicativă a lui Sarah, „Am schimbat lumea pentru voi, și voi ce ați făcut cu ea?”, Lissa se vede nevoită să admită că poate vremea activismului civic acerb a apus.
Sondând intervalul inefabil dintre așteptări și realitate, dintre comuniune și distanțare, dintre afecțiune și egoism, Anna Hope realizează un tablou plin de nuanțe al prieteniei feminine, într-o societate din ce în ce mai complexă, cu provocări dintre cele mai diverse, în care eșecul poate îmbrăca nenumărate forme care pot sau nu să distrugă țări lăuntrice sau comuniuni spirituale.

Anna Hope, „Așteptări”, Editura Humanitas Fiction, anul publicării: 2022, traducere: Mihaela Dumitrescu, nr. pagini: 328
Puteţi cumpăra cartea de la:
scrie un comentariu