Ne propunem să descoperim cărţile aflate pe lista de lecturi a scriitorilor în vara lui 2022. Aşadar, titlurile propuse nu vor fi neapărat apariţii noi, ci poate chiar parte din liste utile pentru scrierea cărţilor la care participanţii la anchetă lucrează în această perioadă. Ori, poate, lecturi mai vechi care se doresc împrospătate. Ori vreun titlu restant, pentru care nu a fost niciodată timp. Ori altă variantă… Şi nu doar atât, pentru că dacă tot suntem la o anchetă, credem că ar fi plăcut să vedem şi care sunt obiceiurile de lectură ale scriitorilor şi alte chestiuni din intimitatea lor de cititori-scriitori.
Oana David s-a născut în 1985 la Ploiești și a locuit în Suceava, Cluj, București și Brașov, unde trăiește și astăzi. A studiat Limbile Străine și Jurnalismul, iar acum, la 35 de ani, pentru că iubește literatura, a devenit din nou studentă, la Litere. Este un mic antreprenor, copywriter, scriitoare și cititoare avidă. Este căsătorită, are o fetiță, un cățel și foarte multe cărți. Între două fronturi, roman de dragoste și ficțiune istorică despre România în cel de-al Doilea Război Mondial, este romanul ei de debut, scris și documentat în mai bine de trei ani.
Este vara aceasta una deosebită din punctul de vedere al cărţilor pe care vreţi să le citiţi? O listă mai bogată sau poate mai rarefiată? Un titlu special pe care doriţi neapărat să-l parcurgeţi în următoarele săptămâni?
Nu pot să spun că îmi schimb în vreun fel obiceiurile literare. Eu, în general, am liste clare și bine definite cu ce anume vreau să citesc, dar de care nu mă țin aproape niciodată. Mereu intervine altceva. Deci titlurile astea pe care doresc neapărat să le parcurg foarte curând sunt doar orientative, sigur intervine mâine vreo altă „urgență”: „Jurnalul” lui Liviu Rebreanu, „Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr și „Ultima vară în Bretania. Istoria unui exil” de Ada D’Albon.
Vă propuneţi şi recitiri pentru perioada următoare? În general, faceţi loc pentru recitiri sau capitolul acesta este mereu amânat din cauza noutăţilor sau a „urgenţelor”?
Eu recitesc foarte, foarte mult. Câteodată de-a dreptul periodic. Îmi place să recitesc și, mai ales, mă intrigă să văd dacă și cum mi s-au schimbat perspectivele cu timpul și cum se aranjează de-a lungul anilor. Am romane citite de vreo 5-6 ori, fără nicio exagerare. Ăsta e stilul meu, ușor obsesiv în domeniul ăsta – revăd și filme în aceeași măsură și pot să ascult și trei zile pe repeat aceeași melodie. Nu consider deloc că aș putea pierde timp prețios; culmea, chiar descopăr mereu nuanțe noi și complexe în aceleași cărți. În perioada următoare sper să recitesc „Casa Buddenbrook” și întreg „Ciclul Hallipilor” de Hortensia Papadat-Bengescu, citit din liceu, să văd cum îmi pare acum.
Fiind vorba despre o perioadă dedicată vacanţelor, veţi schimba formatul cărţilor citite? Veţi trece de la cartea tipărită la fişierele de pe telefon sau tabletă? Cât de uşor vă este să citiţi în format electronic?
Nu schimb (cel puțin nu intenționat) formatul cărților citite. Deși am listele cu lecturi foarte bine plănuite, tot impulsiv citesc. Ce m-apucă pe moment, aia e. Am un kindle de mulți ani, pe el citesc în general cărți în engleză și franceză, dacă nu s-au tradus încă la noi sau nimeresc vreo campanie de reduceri masive pe amazon; citesc ușor în format electronic, mi-e și drag să pot căra sute de cărți cu mine în geantă, dar prefer cu mult cartea în format tipărit. Nimic nu se compară cu „datul foii”, ăsta e adevărul.
Trei cărţi, numai trei cărţi pe care trebuie să le citim cât mai repede. Care ar fi acestea?
„Ion” de Liviu Rebreanu, à propos de recitiri (știu că părerile sunt împărțite, dar pentru mine e exemplu de geniu literar), „Război și Pace”, mama ficțiunii istorice și, ceva recent, „Marea, marea” de Iris Murdoch, proaspăt descoperită (la mare, culmea) și de care sunt încă uluită.
Unde citiţi de obicei vara? Aveţi un loc ideal? Dar un moment al zilei preferat?
Vara, îmi place să citesc seara, pe terasă, când e răcoare și trebuie să pun un pulover pe mine (locuiesc la Brașov, de aia), dar tot canapeaua este baza. Trăiesc lucruri nenumărate și complexe pe canapeaua aia, a văzut multe la viața ei, sărmana.
Este vara mai potrivită pentru citit decât pentru scris? În ce vă priveşte, se schimbă în vreun fel proporţia citit-scris în funcţie de anotimp?
Nu prea se schimbă, eu sunt natură obsesivă și în scris – când nu scriu, nu scriu deloc, când scriu, nu mai fac absolut nimic altceva, uit și cine sunt. Am o familie destul de înțelegătoare, ăsta-i marele meu noroc. 🙂
Cum arată cărţile pe care le citiţi? Subliniaţi, faceţi adnotări, lăsaţi semne din loc în loc sau rămâne totul imaculat în urma lecturii?
Nu am făcut niciodată semne sau adnotări pe o carte, nici măcar pe manuale; chiar și numai ideea mă irită. Și, credeți-mă, chiar nu sunt o persoană ordonată, au contraire, dar cu cărțile e altceva. Cărțile mele, după citiri și recitiri, arată majoritatea ca noi. Zilele trecute scosesem o carte și era murdară pe cotor de cafea – tare amărâtă am fost. Trăiască însă semnele astea colorate nou-apărute, mi-au schimbat perspectiva.
Puteţi cumpăra cartea de la:
scrie un comentariu