Authors

citestema.ro

Citeşte-mă! Citeşte, mă!

Constantin Piştea

Editor-coordonator citestema.ro.

Mihaela Pascu-Oglindă

Scriitoare şi critic literar, absolventă a Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine și a masteratului de Teoria și Practica Editării de Carte, Universitatea București.

A debutat cu poeme în antologie în 2015 și cu proză scurtă în antologia „Cum iubim”, Vellant, 2016. Primul roman, „Camera de probă”, a apărut în 2017 la Editura Eikon, urmat de „Memoria corpurilor” în 2018 și volumul de poezii „Mijloace nefaste de supraviețuire” (2021).

Din octombrie 2019 a înființat clubul de lectură CititOARE care se organizează lunar. Cronicile de carte apar pe citestema.ro și în Suplimentul de cultură.

Stela Călin

Citesc de când mă ştiu, cu aceeaşi plăcere cu care ascult muzică, văd filme, privesc fotografii, având senzaţii diferite, dar acelaşi feeling: mă transpun într-o poveste, într-un univers paralel, în care imaginarul nu are limite, posibilul şi imposibilul se împletesc şi, de ce nu, se confundă…

Savurez cu aceeaşi plăcere o ceaşcă de cafea şi o lectură bună, recunoscătoare că există cărţi, că s-au inventat semnele acestea, numite litere, pe care oamenii talentaţi le folosesc pentru a scrie poveşti…

Îmi place, în egală măsură, să citesc, dar şi să discut cu alţii, pasionaţi ca şi mine de lectură, despre impresiile şi sentimentele stârnite de o carte. Iar dacă numărul celor cu care pot să discut despre cărţile citite este mai mare ca simplul meu cerc de prieteni, cu atât mai bine… Bun venit în lumea mea, prieteni!

Andrei Zbîrnea

Născut în ’86 în Urziceni, dar adoptat în (stil mafiot la fel ca-n) `98 de Berceni. Jurnalist, copywriter, câteodată poet. Om bun la toate la Atelierul Mornin’ Poets. Speră ca într-o zi să poată scrie și proză (ziua aia e AICI). Coordonator al proiectului de recenzii Kooperativa Poetică.

Cea mai recentă carte publicată – nick cave@bergen (CDPL, 2021). A mai publicat Rock în Praga (Herg Benet, 2011), #kazim – contemporani cu primăvara araba (Herg Benet, 2014), Turneul Celor Cinci Națiuni (frACTalia, 2017) și Pink Pong (împreună cu Claus Ankersen, frACTalia, 2019 – volum trilingv).

A participat la FILIT 2019 & 2021 și la Poezia e la Bistrița 2021. A fost tradus în limbile cehă, daneză, maghiară, franceză și engleză.

În 2015 a obținut marele premiu al Festivalului Antares (Galați, Brăila, Sulina) pentru Poezie. În 2021 a obținut premiul al II-lea la Concursul Național de Poezie „Ion Chichere”, Reșița (Ediția a VI-a).

FAN al echipei Borussia Dortmund și al serialului The Office (versiunea din State). Este gazda podcastului BETURI Show, unde sportul actual este analizat pe îndelete.

Romeo Aurelian Ilie

Născut în 1988, în Slobozia, Ialomița.

Absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și al unui master în teologie la Universitatea din București.

Din anul 2008 publică poezie, cronică de carte și eseu literar în diverse reviste culturale, printre care Helis (Slobozia), Ex Ponto (Constanța), Convorbiri literare și Timpul (Iași), Tribuna (Cluj-Napoca), Urmuz și Revista Nouă (Câmpina), Dunărea de Jos, Argo, Viața Liberă și Axis Libri (Galați), Poesis International (București), Dilema Veche (ediția on-line).

De asemenea publică articole de teologie în revistele Bărăganul Ortodox (Slobozia), Almanahul Bisericesc al Episcopiei Sloboziei și Călărașilor (Slobozia) și Ex Ponto (Constanța).

În anul 2018 a debutat cu volumul de poeme Patruzeci și unu. Eu, surdo-mutul (Editura Tracus Arte), în urma câștigării premiului „1, 2, 3 și” în cadrul Premiului Național pentru Debut în Poezie „Traian T. Coșovei”, ediția 2017.

Savu Popa

Profesor de limba şi literatura română, student doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Litere, Științe Umaniste și Aplicate a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Debutat cu poezie, în anul 2004, în revista Euphorion, din Sibiu. Debutul în volum s-a produs în anul 2017, cu volumul Ipostaze, Editura Paralela 45, iar în 2018 publică al doilea volum de versuri, la Editura Cartea Românească, intitulat Noaptea mea de insomnie. Apariții în revistele: România literară, Banchetul, Ateneu, Familia, Tribuna, Sintagme literare, Actualitatea literară, Discobolul, Noise Poetry, Literomania, Liternautica, O mie de semne, Opt motive, Bucovina Literară, Literadura, Euphorion, Cervantes, Prăvălia culturală, Algoritm literar.

Iulia Stoichiţ

Iulia Stoichiţ e reală, plictisitoare, narcisistă (ca orice persoană care scrie) şi uneori îi lipseşte simţul umorului. Ea nu se descurcă la capitolul (meta-)prezentări scriptice. Nu-şi dă seama ce şi pentru cine contează aceste informaţii. Contează că a studiat 5 ani la Facultatea de Litere din Braşov, cu tot cu masteratul (celebrul program de masterat Inovare Culturală, ştiut şi ca Scriere Creatoare pe vremuri)? Contează că la un moment dat ar trebui să termine şi doctoratul la care s-a înscris la aceeaşi facultate? Contează că a tradus un volum de poezie, Pink Pong, din română în engleză şi viceversa, în timp ce era scris? Contează că scrie cam de 13 ani? Contează că are cea mai mişto zodie – Gemeni – şi nu pentru că e şi zodia lui Donald Trump? (ştie că toţi zic asta despre zodia lor). Poate că da, la nivel individual. Poate că nu, raportat la o scară mai largă. Pentru mai multe detalii, fie aşteptaţi ca Iulia Stoichiţ să moară (iar asta e o certitudine), fie să devină câtuşi de puţin relevantă (şi neridicolă) în lumea literară şi/sau academică (gradul de incertitudine creşte în acest caz). Sau o căutaţi la adresa de e-mail: iuliastoi@yahoo.com sau pe instagram, cu numele, că username-ul e prea complicat (nu mai suportă facebook şi de-aia nu l-a menţionat).

Magda Lungu

…umblu haihui prin viață: locurile le admir, în suflete de oameni intru doar atunci când sunt invitată, în cărți mă regăsesc, iar când scriu mă simt acasă. Sunt mamă (permanent), inginer (cu normă întreagă), fotograf și poet (când insistă prietenii), reporter (doar în weekend și-n zilele în care pică sărbătorile legale) și critic literar pentru că e mult mai simplu să scrii despre alții decât despre tine. Am călătorit mult, am vorbit și mai mult și-am scris cam jumătate din tot ce-am vorbit. Sunt moldoveancă autentică, iute și cu accent. Prefer oamenii interesanți și cu defecte în locul celor cu calități plictisitoare și nu mă cert online cu cei care tastează mai repede ca mine. Mi-ar plăcea să transform lumea în cuvinte pentru că toţi trăim în aceeaşi lume, dar fiecare dintre noi o înţelege în felul lui.

Ramona Boldizsar

Poetă, mamă, expertă la visat cu ochii deschiși și inventat povești. Scrie despre cărți pentru că le iubește. A absolvit Filosofia și a debutat în 2021 cu volumul de poezie „Nimic nu e în neregulă cu mine” (Casa de Pariuri Literare).

Andrada Yunusoglu

Absolventă și acum doctorandă a Facultății de Litere din București; interesată de tot ce e nou în poezie, de teorii feministe, intersecționale și studii de gen; câteodată sunt și poetă.

Marian Ilea

Marian Ilea (n. 1959, Maramureș), a debutat editorial cu volumul de povestiri „Desiștea” (Cartea Românească, 1990, premiul Salonului Național de carte Cluj). În 1993, publică „Desiștea II” (Cartea Românească). În anul 1997, volumul de teatru „Ariel” (Cartea Românească) obține premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun volum de teatru. Mai publică volumele „Casa din Piaţa Gorky” (Editura Cornelius, 1999), „Vacek” (Editura Dacia, 2001, Premiul pentru proză al Asociatiei Scriitorilor București), „Ceasul lui Bronnikov” (Editura Dacia, 2002), „Povestiri din Medio-Monte” (Editura Dacia, 2003, Marele premiu al Saloanelor “Liviu Rebreanu”), „Povestiri cu noimă” (Editura Dacia, 2006), „Rodica e băiat bun” (Archeus, 2008), „Libertatea începe în șapte aprilie” (Editura Dacia, 2009), „Înțeleptul” (Tracus Arte, 2013), „Societatea de Socializare din Medio-Monte” (Tracus Arte, 2014), „Capra germană si gramofonul” (Tracus Arte, 2014), „Herina” (Cartea Românească/Polirom, 2016), „Grăsane făcând baie cu uşile larg deschise” (Cartea Românească, 2017). Piesa de teatru „Societatea de Socializare din Medio-Monte” se montează la Teatrul Municipal Baia Mare, obținând Premiul de regie la Fringe Festival București.

Iuliana Blăjan

Cititor împătimit, fire sensibilă și creativă, pasionată de poezie, design interior și de poveștile oamenilor de altădată. De ce e importantă lectura pentru mine și de ce am ales să scriu pe citestema.ro?
Pentru că literatura îmi deschide porțile unei lumi mereu alta, care mă surprinde și mă încântă de fiecare dată… Literatura e pentru mine un mod de viață, o șansă să descopăr și să mă descopăr.

Viorica Răduţă

Viorica Răduţă a debutat cu poeme în SLAST, 1987, şi editorial cu volumul de versuri „Patimi după mine”, Editura Novelnet, urmat de „lipsă la psalmi”, Altvision, 2000. Alte titluri: „Al 13-lea Iov”, Editura Eminescu (2003), „când amintirile corpuri subtile”, Editura E 9 (2007), „Viaţă de apă de uscat”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă (2008), „cam toţi murim”, Editura Limes (2010), „Mama întreabă dacă stau până seara”, Editura Limes (2013), „Când se duc în uitare”, Editura Pleiade (2015), „Arsura umblă după trup”, Editura Next Page (2018), „O sută şi una de poezii”, Editura Academiei Române, 2019, „Ai moartea pe faţă”, Editura Casa de Pariuri Literare.
A publicat eseuri: „Graalul fără Graal”, 2002, şi „Interpolări şi interpolări” (2007).
După prozele experimentale: „Înainte de exod” (1998) şi „Irozi” (2001), apar romanele: „Hidrapulper”, 2007, Ideea Europeană, „În exod”, Cartea Românească, 2008, „Mamamea moarte”, 2008, Casa Cărţii de Ştiinţă. Publică proza „În două lumi” (2013), Cartea Românească, „Vremea Moroiului”, 2015, roman, Cartea Românească, „Oraşul închis”, Editura Polirom, 2017. Romanul a obţinut Premiul Cartea anului 2017 pentru proză, Filiala Proză Bucureşti. În 2021 apare „Un calcan pe Lipscani”, Editura Casa de Pariuri Literare.

Vasile Baghiu

Vasile Baghiu (n. 5 decembrie 1965, Borleşti, Neamţ) este creatorul conceptului poetic al „himerismului”. Membru al PEN-Club și al Uniunii Scriitorilor (1996-2017).
Între cărțile sale cele mai cunoscute, pot fi menționate volumele de poezie Gustul înstrăinării, Febra și Respirație asistată, precum și romanul Planuri de viaţă.
Fragmente din opera sa au apărut, în traduceri, în numeroase publicații din străinătate, între care Banipal, Magma Poetry, The Cordite Poetry Review, The AALITRA Review, Coolabah.
Fondator al primei reviste de educație pentru sănătate din România și autor de manuale de specialitate medicală, Vasile Baghiu a avut mai multe experienţe de muncă: asistent medical, ziarist, realizator tv, profesor. Începând din 2008 lucrează în calitate de psiholog la D.S.P. Neamț.
Este căsătorit și are doi copii.

Mihail Victus

Alina Burcioiu

Sunt pasionată de literatură și fotografie. Am o slăbiciune pentru poveștile din vremea celui de-al Doilea Război Mondial, prefer autorii care sondează relațiile umane și interiorul lor, îmi place scrierea intensă, profundă, care îmi trezește o emoție puternică. Nu îmi place sa fie totul spus clar, trebuie sa existe doza de mister care să învelească emoția. Printre autorii mei preferați se află Milan Kundera, David Grossman, Zeruya Shalev, Eshkol Nevo, Javier Marias, Andrei Makine, Ludmila Ulitkaia. Îmi place să mă pierd pe străzile unui oraș și să îi surprind trecutul fotografiind casele/clădirile vechi, îmi place să mă plimb pe malul mării zbuciumate - cu cât ea e mai zbuciumată, cu atât eu sunt mai liniștită. Și îmi place să merg în locuri sălbatice, departe de lume, înconjurată de liniștea deplină.

Constantin Buduleci

Constantin Buduleci (n. 1979, Cisnădie) a debutat în poezie cu volumul „Clinchet”, ed. Etnous, 2013, Brașov și în proză cu romanul „Recuperarea”, ed. Hoffman, Caracal, 2015. Doi ani mai târziu a urmat romanul „Tunelul din Heltau” la aceeași editură. În 2022 a apărut la editura Tracus Arte volumul de poezie „Orașul covoarelor”. A publicat proză în revista Iocan și versuri în revistele Oglinda literară, Revista de povestiri, Viața medicală și OPT motive (platformă online). În 2016 a luat Premiul I pentru proză acordat de revista Dor de Dor (Călărași). A participat în 2019 la cursul de scriere creativă ținut de Florin Iaru și inițiat de Casa de cultură din Cisnădie și în perioada 2020-2022 la Atelierele Mornin’ poets coordonate de Simina Diaconu și Andrei Zbîrnea. Scrie cronică literară în revista Planeta Babel. De profesie este economist.

Diana Ilie

Am devenit redactor zi-lumină, lucru care oricum era o bucurie și un blestem cu fiecare carte începută (vezi imaginea copilului care își afundă mâinile în miere și nu se mai poate dezlipi). Cititul ăsta, practicat cu moderație sau nu, a luat locul multor întrebări pe care nu știam să le formulez. Am ajuns să cred că toate cărțile pe care mi le amintesc au fost experiențe liminale și doar ele merită povestite. Caut în poezie exact scurtcircuitele realității, fervoarea și marginalitatea, pulsiunile și acea împărtășire în diferență a subiectivităților, pe care le consider esențiale pentru înțelegerea celuilalt. „Literaturașiviața contra a tot ce este împotriva literaturii și a vieții!“ 

Cristina Paşcanu

Prea multe lucruri nu sunt de spus. Numele meu este Pașcanu Cristina-Casandra. Asta scrie în buletin.
Pseudonim: Dimineți târzii. Și, da, am obiceiul de a posta pe blog și pe instagram gânduri despre ceea ce citesc. Am 25 de ani. Cât de curând n-am să mai fiu studentă la Universitatea „Transilvania”, Facultatea de Litere, Master Inovare Culturală, în Brașov, pentru că, da, toate au un sfârșit. Sunt din Bacău, am terminat Facultatea de Litere, Franceză-Română, la Universitatea „Vasile Alecsandri”, dar spre dezamăgirea nimănui și-a tuturor eu tot nu știu să vorbesc fluent în franceză. De publicat, n-am publicat nimic, dar cochetez cu poezia și teatrul. Va urma! Nu știu ce, dar rămâne de văzut pentru că viitorul nu-mi aparține.

Radu Găvan

Radu Găvan (n. 1978, București) a publicat romanele Exorcizat (Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut, „Mircea Ciobanu“, nominalizat la Festival du Premier Roman de Chambéry), Neverland (Premiul I la Festivalul Alexandru Macedonski, tradus în limba germană), Diavoli fragili (nominalizat la Premiile Colin), Isus din întuneric (Premiul „Nicolae Balotă“ al revistei Apostrof), Câine negru, porumbel rătăcitor și volumul de poezie Bestia obișnuinței. A publicat proză scurtă și poezie în reviste și volume colective.

Antonia Mihăilescu

Membră a Casei de Poezie L.ink, organizatoare a Maratonului de Poezie online și a Festivalului SAD, șiii studentă în cadrul facultății de Teatru, secția Regie.

Ion Jianu

Ion Jianu a publicat până în prezent 17 cărți, fiind autor al câtorva volume de interviuri remarcabile cu personalități culturale precum Ileana&Romulus Vulpescu, Marin Sorescu, Ștefan Popa-Popa*S, cât și a șapte splendide cărți despre istoria legendarei echipe de fotbal Universitatea Craiova. Totodată, s-a impus și printr-un opuscul în care și-a propus să elucideze detaliile „Scrisorii celor șase”. „Ion Jianu are vocația interviului. Interviurile sale sunt, în mare parte, interviuri pentru eternitate” (Ovidiu Ghidirmic, critic literar).

Diana Mateescu

Corina Moisei-Dabija

Bună, drag cititor!
Sunt Corina Moisei-Dabija, alias Fata cu Cartea, și cred că pot să-ți spun istoriile unor cărți care te-ar face să simți emoții puternice. Sunt mamă, cronicar de carte și jurnalist cultural de peste 10 ani. Hai să citim pentru schimbare!

Pavel Nedelcu

Pavel Nedelcu: scriitor, traducător și critic literar. Are o licență în Limbi și Literaturi Străine și un masterat în Traducere și interpretare la Università degli Studi (Torino). Romanul său, ÎNCOTRO NE ÎNDREPTĂM, a apărut la editura Litera în februarie 2022. Este redactor al revistei de literatură LiterИautica, acolo unde ține și rubrica de satiră, CanCarte. Pagină de autor: https://pavelnedelcusite.wordpress.com/

Laura Ilinca

Laura Ilinca a debutat în 2022 cu romanul „Hai să ne rujăm împreună!” (Editura Hermann), cu care a obţinut un premiu special al diasporei la Festivalul Vrancea Literară (2022) şi un premiu trei la Concursul Cartea anului 2022 organizat de către societatea Apollon. Din august 2022, deţine blogul viatabatecartea.ro unde scrie poezie, proză, eseu şi recenzii literare. A participat, după publicare, la atelierul de roman organizat de Revista de Povestiri, antrenor: Simona Antonescu. A publicat în antologii şi reviste naţionale şi internaţionale (Itaca, Boema, Mărturii maramureşene, Ficţiunea OPTm etc.) fragmente de roman, eseu şi şi proză scurtă. A participat la numeroase concursuri. Locuieşte in Franţa, dar va scrie mereu în limba română. Lucrează la al doilea roman.

Cristina Ispas

Scriitoare şi critic literar. A publicat trei volume de poezii, fetiţa. Mixaj pe vinil (Vinea, 2007), rezervaţia (Casa de pariuri literare, 2011, 2021) şi 40. să înceapă jocurile (FrACTalia, 2018) şi un roman pentru adolescenţi, Eva şi ceilalţi (Paralela 45, 2022). A publicat cronică literară în majoritatea revistelor importante din ţară.

Carla Boboc

Studiază literatură engleză și franceză la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Îi place să citească și să scrie și spune ca are încredere în postmoderniștii englezi. Dacă o întrebi o melodie de la Seether, cel mai probabil o știe. Își dorește să-și facă timp să mai picteze din când în când.

Alexandru Lăcătuşu

n. 9 decembrie 1989, Drăgășani. Chestionează/problematizează zgomotul de fond, primordial, apeiron poetic, în încercarea de a deturna formele general acceptate ale concretului.

Miruna Romanciuc

Am 26 de ani și sunt medic rezident. Pe fondul pandemiei, am dezvoltat interesul meu pentru poezie. Am publicat poeme în revistele online Noise Poetry, Parnas XXI, Euphorion, Echinox, O mie de semne, Opt motive, Revista Monitorul de Poezie, Șangri-La Artistic Ground – secțiune Noncanon, ‘Tuș Zine’, Steaua, Revista Planeta Babel, Axis Libri la rubrica Jurnal Poetic, Revista Golan, Literomania, Museum of intimacy, pe blogul Ramonei Boldizsar, dar și în grupurile literare Jurnal Poetic, CLUBUL QPOEM – atelier poetic popular. Am luat parte, alături de poetele Amalia Cernat și Cristina Drăghici, la episodul 19 din Poets of the East, emisiune radio găzduită de Mircea Dan Duță și Richard Spisak. Am citit câteva poeme la ediția a doua din Saloanele Literare Familia, la invitația lui Mircea Dan Duță, iar unele dintre ele sunt disponibile în Peru și Columbia, publicate în Revista Kametsa, respectiv Noche Laberinto. Am participat la ediția a 3-a a Festivalului de Poezie Alba Iulia Stand-Up Poetry, moderat de Marcel Vișa, unde am susținut prima lectură publică, iar cea de-a doua a fost în cadrul festivalului Ecosistem, organizat de Shangri-La Artistic Ground. Câteva dintre poemele mele se găsesc de curând în cadrul antologiei Generația O Mie de Semne – 59 de poeți apăruți la „Poșta redacției”, coordonată de Gelu Diaconu, CDPL, 2022.

Mihók Tamás

Poet orădean. Traduce și redactează cărți. Are peste treizeci de plante de apartament (trecute într-o fișă de lucru Excel), un tekel (Hercule) și o pisică (Zenobia). Visează să vadă un derby della madonnina pe San Siro și aurora boreală dintr-un hot tub lapon.

Daniela Vizireanu

Studentă a Facultății de Litere din cadrul Universității din București, Daniela Vizireanu (n. 1999, Brăila) a publicat poezie în revistele & platformele online:  Parnas21O mie de semneNoise poetry. Traduce poezii, scrie cronici de carte pe blogul personal Literatura de cartier. 

Cosmin Neidoni

Cosmin Neidoni s-a născut în 8 martie 1975 la Timișoara. A absolvit Facultatea de Filosofie în cadrul Universității de Vest, fiind apoi bursier Erasmus al Universității din Köln, Germania. A făcut studii de Politică Europeană în cadrul școlii masterale Jean Monet cu o teză de absolvire despre problematica Războiului rece. Scrie și publică în limba română și germană, fiind citit și citat de reviste și pagini culturale din Austria, Germania și Elveţia. De acelaşi autor: Das Schattenspiel (2004), Scrisoare către fiul meu (2014), Raport către Don Quijote (2017), Viaţa la 40 de ani (2017), Regatul celor mai frumoase depărtări (2018), 100 de poeme de iubire și un cântec de disperare (2019), Ca o zi de duminică (2020).

Gabriela Feceoru

Gabriela Feceoru este o poetă româncă feministă (n. 1993, Petroșani). Absolventă a Masteratului „Istoria Literaturii și Sistemul Critici Literare”, UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș. Are patru volume de poeme publicate, „blister”, Cartea Românească, 2017; „vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Charmides, 2019; „Aștept primăvara și vine – Dragoș”, Casa de pariuri literare, 2022; „vax”, Charmides, 2022. A publicat în diverse reviste literare și platforme. Este membru PEN Club România și al Asociației Creatorilor de Ficțiune. A lucrat la revista Vatra și la monden.ro. În prezent este redactor la Revista Psyche și cultura.inmures.ro. Este fondatorul și administratorul blogului literar gabrielascrie.ro. Apare în antologii „#Rezist!Poezia”, Paralela 45; 2017; „Poezie călătoare”, vol II, Cartea de după, 2021; „Singuraticele”, Neverland, 2021.

Nominalizări: Premiul Național pentru debut în poezie „Iustin Panța”, 2017; Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” - OPUS PRIMUM, 2018; Bac-Fest. Festival Național George Bacovia, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” (ediția a III -a) pentru Literatură Scrisă de Femei, secțiunea poezie 2020; Premiul Z9Poezie oferit de poete și poeți, 2023.

Monica D. Cândea

Ioana Tătăruşanu

Sunt studentă în anul întâi la Facultatea de Litere din București. În liceu, am fost redactor-șef al revistei Alecart. Am participat la festivalurile Poets in Transylvania și Poezia e la Bistrița (ca jurnalist cultural) Am citit la Institutul Blecher și cenaclul Junimea din Iași. Am obținut premiul II la concursul Iustin Panța și premiul întâi la concursul Rețeaua Literară, pentru proză.

Cristian Gălăţanu

M-am născut în București. Am copilărit în acest oraș, cu bune, dar poate, și doar poate, mai mult cu rele. Piperat ușor pe salată. Sau un oțet ce-ți fac și dinții să se strâmbe. Capitala cu sânge de cerșetori pe zidurile din Piața Toporași. Cartierul lui Arghezi. Berceni definește ca personalitate. Bătut, scuipat și furat. Dar și în cele mai împuțite colțuri poți parfuma filozofie. Cartierul ultimului drum din Centru. Casa lui Piedone. Casa dezlănțuirii eului poetic. Aici te naști și, pur și simplu, mori.
Cărţi publicate: „selfie. dumnezeu și khayyam” (Vinea, 2015), „Geniul și Megalodon” (Vinea, 2018).

Roxana Baltaru

M-am născut în anul 1991 în Rădăuți și am copilărit în Vicovu de Sus. Locuiesc în Marea Britanie, unde profesez ca Assistant Professor in Sociology. În perioada 2006-2010 am făcut parte din cenaclul literar Zidul de Hârtie (Suceava). Atunci am scris și am publicat poezie și proză în mai multe reviste și antologii. A urmat o pauză de un deceniu, în care am activat în domeniul sociologiei la diverse universități (Essex, Stanford, Warwick). Am debutat în 2021 cu volumul de poezie ,,Grădina de naftalină” (Casa de Pariuri Literare). Am redescoperit plăcerea de a citi beletristică. Nu am apucat să citesc mult, dar din ce am citit am rămas cu multe impresii.

Angelica Stan

Născută în 1969, la Tulcea. Arhitectă prin opțiune și poetă prin natura lucrurilor, manifestând un interes constant pentru oraș și ciudățeniile acestuia, pentru nesfârșitul lui potențial de transformare. Specializarea în urbanism, morfologie urbană, zone periferice și peisaj vine odată cu experiența mai multor proiecte internaționale și a activității didactice la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Poezia prelungește, compensează, subsumează, neagă sau îmbogățește limbajul științific - iar asta este o mare provocare.

Angelica Stan a debutat în 1999 cu volumul de poeme „Bumerang”, prin câștigarea concursului de debut la editura Cartea Românească. A publicat apoi volumele de poezie „Testul Umbrei” (Vinea, 2005), „Clona” (Vinea, 2009), „spații intermediare” (Tracus Arte, 2016), „produse miraculoase” (Paralela 45, 2018) și „O femeie urmărește ploaia de la etajul opt” (CDPL, 2020).  A publicat, de asemenea, volumele „Peisajul periferiilor urbane” (Ed. Univ. Ion Mincu, 2009), „Devenirea peisajului” (Ed. Univ. Ion Mincu, 2012), „Morfologie urbană” (Ed. Univ. Ion Mincu, 2014).

Ramona Tomoioagă

Absolventă de Comunicare şi Relaţii Publice la Facultatea de Limbi Moderne Aplicate în Timişoara şi master în Drepturile Omului - Universitatea Tehnică Cluj-Napoca; realizator/producător de reportaje şi filme documentare, organizator parteneriate media şi evenimente; deţin un post de radio şi sunt directorul unui post tv.

Cătălin Mihuleac

Cunoscut prozator şi dramaturg român. Dintre volumele publicate: Zece povestiri multilateral dezvoltate (2010); Aventurile unui gentleman bolşevic (2012); Ultima ţigară a lui Fondane. Istorii de Holocaust (2016). America de peste pogrom şi Ultima ţigară a lui Fondane fac parte dintr-un proiect mai amplu al autorului, ce are drept scop restituirea literară a multiplelor faţete ale istoriei evreilor din România. (sursa informaţiilor bio: www.polirom.ro)

Yigru Zeltil

Yigru Zeltil (n. 1992, Constanța) scrie poezie și critică literară, muzicală și de arte vizuale. Are la activ trei volume oficiale de poezie - „cacao” (2012, Tracus Arte), „ulei de palmier” (2017, Tracus Arte) și „praline (2007-2022)” (2022, Irizor) -, precum și volumul disponibil prin tipărire la comandă „A Bibliography of Conceptual Writing” (2017). A apărut în prima antologie a Cenaclului X, „Adăposturi. Antologie queer” (2021, frACTalia). A publicat în Tomis, ARTA, Cultura, Echinox, Poesis Internațional, Prăvălia Culturală și alte publicații tipărite și online. Locuiește actualmente în București și lucrează ca programator.

Cornel George Popa

Prozator, dramaturg şi regizor. Născut la 6 iulie 1957, în comuna Popricani (Iaşi), a absolvit Facultatea de Construcţii (Iaşi, 1986) şi UNATC, secţia Regie Film (Bucureşti, 1997). A lucrat peste 10 ani în presa scrisă (Opinia studenţeascăZig-ZagTimpul etc.), apoi a făcut televiziune, teatru, film şi publicitate. A obţinut Premiul „Liviu Rebreanu” pentru debut (Cincizeci şi sase de blitzuri şi alte chestii, Institutul European, 1992) şi Premiul UNITER pentru Viaţa mea sexuală (Unitext, 2005). Dobitocul de ţânţar (Cartea Românească) şi Nesimţitul (Maşina de Scris) au intrat în topul primelor 10 cărţi de proză ale anilor 1996-1997, alcătuit de revista Cuvîntul. Ultimele apariţii: Salonul de masaj (ALL, 2014), Ura (Cartea Româneasca, 2014), Ultima cină cu Leonardo. Anula (Corint, 2015).

Orlando Balaş

Orlando Balaș (n. 1971) este lector universitar la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, unde predă limba și literatura germană. A studiat filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” și are un master în Studii germane. Doctor în literatură universală cu o teză despre Edda, Saga și Cîntecul Nibelungilor. Cărți: „Borderline” (versuri), Editura Echinox, 1995; „Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval”, Editura Echinox, 2007 ; „Limba germană. Simplu și eficient”, Editura Polirom (2004-2022, 17 ediții succesive); „Limba germană. Exerciții de gramatică și vocabular” (2005-2023, 16 ediții succesive); „Incomod“ (teatru), Editura Brumar, 2021; „Terra 2.0“ (versuri), Editura Brumar, 2021.

Mircea Dan Duţă

Poet, traducător, performer și filmolog autor de expresie cehă.

Volume de poezie publicate: "Peisaje, zboruri și dictări" (2014, Praga, Ed. Petr Štengl), "Citate la conservă, complexe de inferioritate și drepturile omului sau Căsătorit fără obligații  vând amantă moartă din născare (mențiune: consumată)" (2015, idem), ambele în cehă, antologia de autor bilingvă ceho-română "Plíz sujčof jor mobajl foun senťu" / ”Pliiz suiciof ior mobail făun senchiu” (Ed. Next Page, 2020). Acum pregătește, în paralel, două noi volume de poezie: "În moarte nu se vorbește limba polonă" și "Așa le-a scris însăși viața”. A publicat și în numeroase reviste literare cehești (Uni, Protimluv, Weles, H_aluze, Dobrá adresa, Polipet, Tvar etc.) iar poeme ale sale au fost traduse și publicate în Slovacia, USA, Marea Britanie, Italia, Spania, Mexic, Peru, Suedia, Chile, India, Egipt, Coreea, Franța, Republica Sud-Africană, România, Moldova, Bulgaria, Mongolia, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Albania, Kossovo. Este prezent în antologii din SUA, Marea Britanie, Spania, Mongolia, India, Republica Sud-Africană.

A tradus mult din cehă și slovacă în română. A alcătuit, prezentat și tradus primele două antologii de poezie contemporană în limba română (2015, respectiv 2016) și prima antologie de teatru contemporan ceh (2016) apărute la noi după căderea comunismului. Traduce, de asemenea, din polonă, engleză și franceză și în cehă.

Scrie și publică, de asemenea, volume și articole de specialitate (teoria și istoria filmului sau analiză literară), pe care, în cea mai mare parte, le publică tot în Cehia, dar și în România sau Slovacia. Exemple: "Povestitor, autor și zeu -  Tehnici naratice și perspective naratologice  în filmele Noului Val Cinematografic Ceh și Slovac  din anii '60 ai secolului al XX-lea   (Editura Universității Caroline, Praga, 2009, volum individual), "Primăvara de la Praga în film, teatru și literatură" (Editura Universității Josef Škvorecký, Praga, 2010, volum colectiv), "Holocaustul în literaturile, dramaturgiile și cinematografiile cehă, slovacă și polonă, Editura Universității Caroline, Praga, 2008, volum colectiv)

Este membru al PEN-Club Cehia și România, membru al board-ului redacțional al revistelor sau platformelor literare FITRALIT, Levure litteraire (USA-Franța-Germania), A Too Powerful Word (Serbia), Quest (Muntenegru), a făcut parte din echipele care organizează sau au organizat festivalurile / programele ”Zilele Poeziei” (Cehia), ”Citesc poezie”, ”Poezie în Camera din Față”, ”Blitz Show Revival” și ”Fractal” (România), a fost inițiator și moderator al Seratelor PEN România. Organizează și moderează lecturi literare și alte genuri de evenimente culturale în Cehia, Slovacia și România. Din 2016 cooperează cu festivalul internațional de carte ”Transilvania” din Cluj și cu FIP București.  

Ioan T. Morar

Ioan T. Morar (n. 13 aprilie 1956, Şeitin, judeţul Arad) a absolvit în 1981, ca şef de promoţie, Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, secţia română-franceză. În perioada 1981-1986 a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul Industrial „Textila” din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor Viaţa studenţească şi Amfiteatru. După 1989 lucrează la Cuvîntul şi Alianţa Civică. În 1990-1991 este redactor-şef la „Varietăţi”, TVR, de unde pleacă prin demisie. Este membru fondator al Academiei Caţavencu. Din toamna anului 2004 pînă în 2009 este şi senior editor la Cotidianul. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activînd, pînă în 1996, în grupul Divertis. În 2010 a fost numit consul general la Marsilia, funcţie din care a fost schimbat în 2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volumele de versuri: Vară indiană (Albatros, Bucureşti, 1984; volum distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor); Fumul şi spada (Cartea Românească, Bucureşti, 1989); Şovăiala (Brumar, Timişoara, 2000; volum distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor); Neruşinarea (Brumar, Timişoara, 2003) şi Paloarea (Brumar, Timişoara, 2010). Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, polonă, spaniolă şi maghiară, în antologii şi reviste culturale. La Editura Polirom a mai publicat Lindenfeld (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2006; ed. a III-a, 2013; roman distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi); Negru şi Roşu (2013; roman nominalizat la Premiul „Cartea anului 2013” acordat de revista România literară), Cartea de la capătul lumii (ed. I, 2007; ed. a II-a, 2015), Sărbătoarea corturilor (2016) şi Şapte ani în Provence (2018). (sursa bio: polirom.ro)

Daniela Sitar-Taut

Anamaria Valentina Ungur

Doctorandă a Școlii Doctorale Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.

Monica Manolachi

Monica Manolachi (1976, Galați) este lector la Universitatea din București, poetă și traducătoare. A publicat studiul de critică literară „Performative Identities in Contemporary Caribbean British Poetry“ (2017) și numeroase articole despre poezie și proză, de istorie literară și analiză culturală. Preocupată de reînnoire poetică, a publicat cinci volume de poezie: două bilingve alcătuite împreună cu poetul scoțian Neil Leadbeater, „Journeys in Europe / Călătorii în Europa“ (Bifrost, 2022) și „Brasília“ (PIM, 2018), antologia bilingvă „Joining the dots / Uniți punctele“ (PIM, 2016), precum și „Poveștile Fragariei către Magul Viridis“ (Brumar, 2012) și „Trandafiri“ (Lumen, 2007). Este prezentă în mai multe antologii printre care cele mai recente sunt „The future has been fabulous so far“ (Tracus Arte, 2022), „Corabia poeților“ (Editura Universitară, 2022), „Poetry and settled status for all“ (CivicLeicester, 2022), „Echivalențe“ (Bifrost, 2021) și „Childhood“ (The Poet, 2021). Traduce din engleză și spaniolă în română, cea mai recentă carte fiind „Peste mări și țări: poezii pentru cine caută adăpost“ (CivicLeicester, 2022), inspirată de criza refugiaților din 2015. În septembrie 2022, a organizat prima ediție a evenimentului „Poezie pe Dâmbovița“ împreună cu Andrei Zbîrnea. Este membră în mai multe asociații profesionale printre care Artlit, MESEA și ESSE.

Sorin Smărăndescu

Născut în 1971 la Timișoara, a debutat în 1995. Scrie poezie și proză scurtă.
Autorul volumelor de vorbă cu Su(s)pusul (poezie, 2000, Eubeea), blurat (poezie, 2011, Brumar) și reverse motion (proză scurtă, 2011, Eubeea). Figurează în antologia de poezie contemporană românească „Meridiane lirice - 113 poeți contemporani” (2013, Armonii Culturale).
Laureat, în 1998, al premiului Editurii Institutul European la Festivalul Naţional de Poezie Junimea (ediţia a VI-a), Iaşi, și al premiului revistei Minerva la Festivalul Naţional de Poezie Gheorghe Pituţ (ediţia a III-a), Beiuş.
A publicat în diverse reviste literare - Orient latin, Orizont, Convorbiri literare, Luceafărul, Mafia Sonetelor, Revista de povestiri, OPT motive, Noise Poetry, LiterNautica, Sud, Steaua Dobrogei, Timpul Chișinău, Banchetul, WordCity Literary Journal (Canada), Literomania, Familia, Planeta Babel, citestema.ro/Kooperativa poetică, Cronograf, liternet.ro, Prodigy Magazine (SUA) și altele.

Claudia Drăgănoiu

Denisa-Paula Arcip

Am absolvit de curând Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava, în prezent fiind admisă la Facultatea de Inginerie Aerospațială din București.

Sunt membră a Casei de Poezie „Light of ink” (L.INK). Creații în antologia „CASA DE POEZIE” (Ed. Vinea, 2018), în revista „EUPHORION” (Diaspora literară românească din Canada, 2019), debut în revista „CONTA” nr. 33/2019 Neamț, în revista MOZAICUL nr. 11/2019 Craiova. Lecturi publice la Cenaclul de Poezie Light of ink și la Institutul Blecher (214).

Bogdan Costin

Publicitar si scriitor, autor al romanelor „Cum să faci primul milion” şi „Sfârşitul a fost aproape”, precum şi al unor texte de teatru premiate şi puse în scenă. Primul său roman a fost tradus şi publicat în Franța la editura Autrement şi e în curs de apariție în Macedonia.

Valeria Bilţ

Profesor la Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Tg. Lăpuș, Maramureș. Doctor în Litere cu teza „Mircea Nedelciu. Poetica postmodernismului”.