cronici recomandări

Când cartea bate filmul… din nou: „A fost odată la Hollywood” de Quentin Tarantino

Bine-cunoscutul regizor de film Quentin Tarantino a publicat, anul trecut, primul său roman: A fost odată la Hollywood (Humanitas Fiction, 2022). Cartea a fost scrisă după filmul cu același nume, fără a urma îndeaproape construcția sau detaliile, reușind să îmbogățească însă totul printr-un rezultat care a uimit toți fanii regizorului, dar și pe cititorii care îi iubeau deja filmele.

Proaspătul romancier a declarat el însuși că această carte reprezintă „o regândire totală a întregii povești din film”, însă nimic nu ne poate pregăti pentru bogăția detaliilor și a dialogurilor din acest volum dedicat unei lumi ascunse în spatele camerelor de filmat, în spatele dealurilor înverzite ale Hollywoodului din anul 1969. Strălucirea, rivalitățile, Oscarurile și abisurile unei lumi apuse sunt aduse la lumină printr-un roman neobișnuit, captivant, tulburător, întocmai ca arta cinematografică a aceluiași creator.

Se remarcă de la început că accentul cade adesea pe cascadorul Cliff Booth, fără a fi uitat însă nici Rick Dalton, actorul care nu își va regăsi gloria pierdută. Cei care aleg să citească romanul vor descoperi o lume infinit mai bogată decât cea pe care a reușit să o redea filmul, întocmai cum se întâmplă întotdeauna în literatura de calitate: cartea bate filmul, chiar și atunci când a fost scrisă după.

Expansiunea pe care o îndrăznește Tarantino aici – și nici nu poate fi vorba de îndrăzneală, căci e lumea pe care o cunoaște cel mai bine și care, față de el, nu mai are secrete – îi reușește: de la intrigă, acțiune, dialoguri, suspans și până la reflecțiile asupra cinematografiei americane și a istoriei aferente.

Regulile, așa cum le știm, sunt încălcate, fără ca asta să deranjeze. E o îmbogățire, în schimb, a oricăror așteptări pe care le poate avea un cititor de la o carte scrisă după un film și nu invers. Hollywoodul de altădată e aici, pagină cu pagină, Roman Polanski e omul din casa de alături, detașarea lui Tarantino în scris dă o notă aparte unui roman care-i va captiva și pe cinefili:

„Roman e cam morocănos în această dimineață; la fel ca vecinul său, Rick Dalton (pe care încă nu l-a întâlnit), e nițel mahmur. Dar, spre deosebire de Rick, el n-a avut parte de o noapte de turnat pe gât băutură de unul singur. Noaptea trecută, el și Sharon, împreună cu amicii lor Jay Sebring, Michelle Phillips și Cass Elliot, fuseseră la o petrecere la Conacul Playboy al lui Hugh Hefner. Apoi, pe la trei dimineața, se duseseră să mănânce niște hamburgeri cu chili scârboși printre dubioși de L.A. (mexicani în uniforma lor de stradă, cu mașinile vopsite oribil, plus derbedei motocicliști pe motoarele lor zgomotoase)”.

Romanul este o odă adusă unor stele ale cinematografiei care au fost cei care i-au conturat copilăria și adolescența lui Tarantino, fiind însă și o mărturie generoasă a propriei vieți, a propriilor experiențe remarcabile de-a lungul extraordinarei sale cariere.

Exercițiul este, fără doar și poate, nou și îndrăzneț, dacă ne gândim că multe reguli sunt croite după calapodul unui regizor de succes care aduce scena cinematografiei în literatură. Siguranța lui Tarantino în scris este aceeași cu siguranța din tot ceea ce ține de arta cinematografică. Există toate elementele unui roman de succes, există dialoguri și părți care amintesc de un scenariu bine executat, există însă și nenumărate secvențe poetice și care, în același timp, se scriu cu detașarea și sângele rece ale regizorului care a cucerit lumea:

„Imediat, Bruce a mai înțeles și că, deși Cliff nu era nici pe departe la fel de competent ca adversarii pe care-i înfrunta în turneele lui de arte marțiale, era ceea ce ei nu erau.

Era un ucigaș.

Cliff omorâse oameni cu mâinile goale, ceea ce nu i-a scăpat lui Bruce.

Cliff, era limpede, nu se lupta cu Bruce Lee.

Cliff se lupta cu instinctul de a-l ucide pe Bruce Lee.”

Sunt nenumărate exemple pe care cititorii le vor descoperi pe măsură ce Hollywoodul își dezvăluie secretele și misterele, alături de personajele care fie au fascinat, fie au șocat publicul de la acel moment, așa cum au fost crimele lui Charles Manson și ai acoliților săi.

Se remarcă apoi desfășurarea de forțe în direcția lui Cliff Booth, personaj care aici primește mai mult spațiu pentru a se desfășura și pe care îl observăm din nenumărate perspective. Cu toate acestea, romanul nu respectă în mod intenționat repovestirea filmului, fiind practic, din acest punct de vedere, un roman diferit, cu mult mai bogat, aducând laolaltă memorii, ficțiune, eseuri și elogii trecute cu toatele prin filtrul lui Tarantino și reușind astfel să se integreze perfect într-un roman omogen și captivant.

Totodată, pentru cei care au văzut filmul, romanul vine cu răspunsuri și elucidări ale unor mistere (și-a ucis oare Cliff soția sau a fost un accident?). Există și finaluri schimbate, fire narative al căror curs e neașteptat, dar întotdeauna rezultatul nu va dezamăgi.

Demersul lui Quentin Tarantino de a scrie un roman după filmul A fost odată la Hollywood pare să fi fost, de la bun început, menit să se îndeplinească prin efort și muncă susținută, iar tot ce mai poate fi adăugat e că rezultatul a întrecut toate așteptările.  

Quentin Tarantino, A fost odată la Hollywood, Editura Humanitas Fiction, anul publicării: 2022, nr. pagini: 432, traducere: Iulia Gorzo

Puteţi cumpăra cartea de la:


Fotografie reprezentativă: Pedro Marroquin / Unsplash

despre autor

Mihaela Pascu-Oglindă

Scriitoare şi critic literar, absolventă a Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine și a masteratului de Teoria și Practica Editării de Carte, Universitatea București.

A debutat cu poeme în antologie în 2015 și cu proză scurtă în antologia „Cum iubim”, Vellant, 2016. Primul roman, „Camera de probă”, a apărut în 2017 la Editura Eikon, urmat de „Memoria corpurilor” în 2018 și volumul de poezii „Mijloace nefaste de supraviețuire” (2021).

Din octombrie 2019 a înființat clubul de lectură CititOARE care se organizează lunar. Cronicile de carte apar pe citestema.ro și în Suplimentul de cultură.

scrie un comentariu