cronici kooperativa poetică poezie recomandări

Când femeia îşi (re)scrie povestea – despre „Arta Revendicării – Antologie de poezie feministă”

Antologia Arta Revendicării oferă o perspectivă asupra literaturii feministe din spațiul literar românesc. Medeea Iancu semnează prefața, în care fixează reperele literaturii feministe, și adresează subiecte precum poezia patriarhală, literatura patriarhală, modul în care feminismul este redus la patologie, și chiar considerat „pericol pentru tradițiile neamului și pentru identitatea națională” (Prefață pentru o revoluție literar-feministă, p. 32). Prefața semnată de Medeea Iancu este necesară într-un spațiu literar încă patriarhal, pentru că aduce la cunoștință discriminările și opresiunile la care autoarele au fost și sunt încă supuse.

În volum găsim poeme semnate de Iuliana Lungu, Jasmina Al-Qaisi, Tina Haș, Mihaela Michailov, Alina Soare, Sașa Zare, bianca ela, Alina Purcaru, Veda Popovici și I.M. Clau. Temele variază, dar dimensiunea comună este articularea complexității identității și experiențelor feminine. Sentimente precum inadecvarea, furia, revolta față de cultura patriarhală sunt recognoscibile în poemele autoarelor, dar și revendicarea și eliberarea față de aceste norme.

În spațiul literar românesc circulă ideea că poezia confesivă, biografistă, care descrie probleme personale, ar cere milă, în special cea scrisă de femei, dar din contra poetele nu cer mila nimănui, cer responsabilizare. În literatura feministă, dimensiunea confesivă are un rol important, la fel și folosirea persoanei întâi, pentru că devine un act eliberator, prin care inegalitățile de gen, discriminarea, opresiunea și abuzul sunt confruntate. De altfel, a scrie/spune „eu” într-un discurs literar trezește în cititoare/cititori procesul de identificare, empatia față de experiențele relatate și chiar o înțelegere mai amplă a lumii din jur.

Arta Revendicării – Antologie de poezie feministă schimbă percepția asupra identității feminine, femeia devine subiectul central, iar ea își (re)scrie povestea. Am menționat că temele sunt diverse, dar toate sunt articulate de o perspectivă feministă asupra identității și a experienței – poetele atrag atenția asupra modului în care textele scrise de femei sunt adesea interpretate printr-un filtru patriarhal, pierzându-se din vedere elemente importante precum relația dintre identitate și text, procesele de revendicare care au loc (atât la nivelul limbajului, cât și la cel al identității), diferite prejudecăți cu care autoarele se confruntă, anxietatea de a scrie din postura de femeie (antipoem, Cum citește Poetul, Kommos – Iuliana Lungu; Înainte de a scrie poezie – Jasmina Al-Qaisi, secretele scrisului sau viața e greu – Tina Haș; I is a Romanian poet – I. M. Clau), precum și teme ca iubirea queer (Îmi port tristețea ca pe un șal, cu demnitate – cronologia incompletă a durerii în 15 acte, Sașa Zare), prietenia, suroritatea și solidaritatea (o gură de aer – Tina Haș), maternitatea (O limbă a mamelor – Mihaela Micahilov, zbor – bianca ela) sau alte poeme care chestionează modul în care societatea patriarhală normează corpurile și existența femeilor (Balada orgasmelor – Alina Soare, În numele tatălui – o antirugăciune – Veda Popovici, Cântec de adormit fata care se întoarce târziu acasă – Alina Purcaru, Menstruația e o poveste politică – Mihaela Michailov).

Spațiul literar românesc nu distinge între literatura feministă, literatura „feminină” și literatura scrisă de femei, iar o clarificare generală ar fi că literatura feministă este literatura angajată politic, care promovează valorile feminismului; pe când termenul de feminin face referire la trăsăturile specifice femeilor, iar într-o societate patriarhală femeile sunt considerate docile, delicate, supuse, așadar folosind termenul  de literatura „feminină” se face referire, de fapt, la statutul femeilor/autoarelor, și nu la valoarea și importanța textelor lor. Literatura scrisă de femei poate să fie feministă, dar și patriarhală, poate lua orice formă.           

Arta Revendicării – Antologie de poezie feministă oferă o privire de ansamblu asupra mișcării feministe din literatura română contemporană. Volumul cuprinde voci autentice, diverse, care abordează diferite tematici, subliniind astfel complexitatea și diversitatea identității și experienței feminine. Pentru persoanele care nu au intrat până acum în contact cu literatura feministă sau sunt curioase cum arată literatura feministă din spațiul românesc, recomand acest volum pentru diversitatea poemelor, dar și pentru prefața semnată de Medeea Iancu, care reprezintă o introducere în tematica poetelor antologate.

Arta Revendicării – Antologie de poezie feministă, coord. Medeea Iancu,254 pagini, frACTalia, 2020

Antologia poate fi descărcată gratuit de aici:

ori comandată de aici:


Fotografie reprezentativă: Katrin Hauf / Unsplash

despre autor

Andrada Yunusoglu

Absolventă și acum doctorandă a Facultății de Litere din București; interesată de tot ce e nou în poezie, de teorii feministe, intersecționale și studii de gen; câteodată sunt și poetă.

scrie un comentariu