Cât de interesate sunt editurile din România de varianta electronică a cărţilor?

Am încercat să aflu de la câteva edituri care este stadiul implementării conceptului de ebook în România. Am văzut că Editura Humanitas şi-a lansat propria aplicaţie şi că unele edituri facilitează deja pe propriile site-uri accesul la formatul ebook al cărţilor pe care le scot pe piaţă, însă în contextul internaţional al scăderii vânzărilor mi s-a părut important să văd şi cum tratăm noi subiectul.

Nu este o perioadă tocmai fericită, cu România arătată cu degetul în privinţa numărului de cititori şi al vânzării de carte de orice tip. În privinţa ebook-urilor, elefant.ro (iniţial un site pentru cărţi, dar de câţiva ani un mall online) a tot împins chestiunea spre marginea conţinutului, până la situaţia în care găseşti pe site aceeaşi copertă la mai multe titluri. La alt mare „jucător” în vânzările online de cărţi, libris.ro, am găsit drept cele mai noi cărţi titluri apărute de multă vreme pe site-urile editurilor.

Ce face un astfel de „retailer” m-a interesat mai puţin acum, pentru că important este ce vor să facă editurile cu cărţile lor şi cât de mult îşi respectă ele puţinii cititori din România. Sau din străinătate, pentru că, să nu uităm, în urma plecărilor masive din ţară, mulţi cititori de limba română ar putea să-şi cumpere cărţi electronice mult mai uşor. Dacă a cumpăra o carte tipărită din România şi a o trimite, de exemplu, în Anglia e chiar o afacere costisitoare (cu preţul expedierii mai mare decât cel al cărţii), achiziţionarea unui ebook ar face tot procesul mult mai simplu şi mai rapid.

Totuşi, surprinzător, răspunsurile sosite din partea editurilor nu arată optimism.

Câteva exemple: „Vânzările de ebook-uri sunt nesemnificative raportate la totalul încasărilor. Nici nu există planuri de dezvoltare a acestei laturi deocamdată (implicit, nu ne vom dezvolta propria aplicaţie)”; „nu dorim să răspundem”; „Grupul nostru editorial își canalizează eforturile către piața de carte pentru copii, unde acest suport încă nu este popular (cartea fiind văzută ca o alternativă la gadget-uri și tehnologie)”; „dacă ți-aș răspunde ar fi foarte scheletic pe subiectul ăsta și nu prea are sens. Am încercat și mai mult de o propoziție efectiv nu am ce să-ți spun”.

Din fericire, am avut parte şi de două răspunsuri serioase.

Astfel, Marin Vidrașcu, Director Executiv Editura Litera, a făcut următoarele precizări:

„În România, piața de carte a ebook-urilor reprezintă sub 2% din vânzările de carte. Diferența este imensă față de SUA, unde vânzarea în format digital reprezintă 20% din încasări, iar în Europa se situează la aproximativ 10%, însă, în ultimii ani și aceste piețe au înregistrat o scădere pe acest segment.

În ce ne privește, la Litera, avem o politică de creștere constantă a acestei platforme, în sensul că, atunci când edităm o carte, încercăm să oferim cititorilor ambele variante, tipărită și digitală. Oferta noastră actuală conține peste 700 de ebook-uri.”

Cel mai atent s-a aplecat asupra subiectului Alexandru Voicescu, scriitor şi fondatorul Editurii Herg Benet. Redau întrebările (trimise către toate editurile) şi răspunsurile editorului Herg Benet.

• Procentual, cât din vânzările anuale ale editurii reprezintă varianta de ebook a cărţilor? Cum au evoluat cifrele acestea în ultimii ani?

• Vânzările de ebook nu depășesc 10% din totalul vânzărilor lunare, cu o medie anuală de 6%. Atipic, cărțile de literatură română sunt mai cerute în format ebook decât cele de literatura străină, deși publicul pentru literatură străină, traduceri, este cu mult mai larg în totalul vânzărilor de carte tipărită, cam 80%. Media vânzărilor pentru ebook relativ a stagnat în ultimii 6-7 ani, poate cu doar o ușoară scădere în ultimii doi ani, o scădere de 3-4% pe an. Cred că atracția noutății reprezentată de dispozitivele electronice s-a estompat. La lipsa unui boom pentru lectura în format ebook contribuie și TVA-ul de 19% aplicat, față de cel redus de 5% pentru cărțile în format print, cărțile electronice fiind considerate de către statul român drept servicii IT, nu produse culturale, iar în unele campanii promoționale se poate ajunge la situația neobișnuită în care aceeași carte să aibă un preț mai mic în format tipărit decât în cel ebook, deși la ebook nu există costuri fizice directe, de tipar și depozitare. Asta din cauza TVA-ului. Mai variază procentul și în funcție de domeniul în care se încadrează respectiva carte. Strict pe ficțiune, un roman SF, spre exemplu, poate ajunge și la 25% vânzări ebook, adresându-se majoritar publicului masculin, mai atras de gadget-uri, și unui public feminin mult mai apropiat de inovațiile tehnologice. În general cărțile care au public masculin sunt mai bine vândute și ca ebook. Un romance, în sens invers, se adresează unui public mai puțin dispus să citească pe o tabletă sau pe un telefon și care pune mai mult preț pe rutina paginii tipărite, răsfoitul seara, înainte de culcare, sau ca perioadă de relaxare tabiet. Tinerii, de la adolescenți până la new adult, nu sunt foarte atrași de ebook, deși sunt foarte tehnologizați, ci aparent lectura de cărți electronice este un apanaj al mediei de vârstă 30-40, care vede în lectura pe device-uri și un anumit confort și aspect practic. Trend-ul de scădere a consumului de ebook este în linie cu cel internațional, deși pe piața anglo-saxonă scăderea este mai puțin abruptă și coboară de la un procent mult mai mare, de 25% în 2018 (cu o creștere foarte mare a audiobook-urilor).

• Este editura tentată să-şi dezvolte propria aplicaţie pentru cărţile în format electronic?

• În ultima vreme, Herg Benet a avut un hiatus cu publicarea concomitentă a cărților în format print și ebook. Până la sfârșitul lui 2017, nu dura mai mult de o lună până să fie și varianta electronică. A fost o problemă punctuală care a ținut de partenerul de distribuție, care a renunțat treptat la divizia de ebook (fiind pe pierdere, financiar vorbind), și lucru care ne-a determinat să decidem să investim în propria platformă de vânzare directă a ebook-urilor. La sfârșit de mai anul aceasta, sper, se vor putea cumpăra ebook-uri direct de pe site-ul editurii. Până la o aplicație de mobil mai e cale lungă, în special din cauza costurilor de programare și de promovare. Drepturile de autor pentru ebook sunt în mod tradițional mai mari procentual decât la varianta tipărită, iar venitul brut după scăderea costului de distribuție și TVA este de multe ori mai mic decât cel echivalent la cartea tipărită după scăderea acelorași costuri plus tipar. Raportat la procentul foarte scăzut în totalul vânzărilor, nu este o prioritate pentru edituri, ci e văzut mai degrabă ca un bonus.

• Are editura pe care o reprezentaţi un plan, o proiecţie în legătură cu cărţile electronice? Poate să le faceţi mai vizibile pe site-ul propriu ori să le promovaţi într-un fel anume…

• Vrem să acordăm cărții electronice importanța proporțională cu capacitatea de absorbție pe piață, respectiv proporțional cu procentul din vânzările totale. În sine, suportul pe care există cartea este secundar conținutului și “poveștii” pe care o spun cartea și autorul, iar partea de editare, promovare și marketing este comun benefică ambelor variante (la fel cum ar putea fi și pentru audiobook, dar acolo în România încă nu există o tradiție relevantă de consum). Nu intenționăm la Herg Benet să punem accentul pe ebook, ci doar să nu îl minimizăm, așa cum s-a întâmplat în 2018. Este un semn de respect pentru cititor să îi poți oferi toate alternativele pentru a ajunge la lectură.

---

Concluziile le trage fiecare pentru sine. Personal, aştept ziua în care va fi lansat un site românesc care să înglobeze doar ebook-uri şi care să nu se transforme într-un mall cu de toate. Consider că şi într-o piaţă de carte atât de mică precum a României vor fi suficienţi cititori interesaţi de accesul la varianta electronică a cărţilor, singura care nu îţi dă bătăi de cap atunci când îţi iei cochilia în spinare şi te muţi: într-o altă chirie, la casa ta ori într-o altă ţară. Sau poate în concediu.

Pe de altă parte, este greu de interpretat refuzul unor edituri de a răspunde explicit la trei întrebări simple. Am ales să nu redau numele editurilor implicate pentru că mi s-a părut un aspect irelevant din moment ce senzaţia de expediere a subiectului la „şi altele” este comună, chiar şi în cazul editurilor „mari” sau „importante” din România. Le mulţumesc celor care au tratat serios ancheta şi le doresc tuturor mulţi cititori, pe orice suport.