„A doua zi nu a murit nimeni.” Aşa începe şi se termină romanul acesta, în care Saramago mi s-a părut amuzant, ca-n „Omul duplicat” sau „Toate numele”, dar şi grav, precum în „Pluta de piatră” sau „Peştera”. Practic, începând cu un 31 decembrie, ora 24.00, nu mai moare nimeni. Numărul bolnavilor în fază terminală creşte până la stadiul în care spitalele nu mai pot face faţă, iar economiştii t...
citeşte-mă!
Texte scrise pentru blog în perioada septembrie 2008 – martie 2009. La un an şi vreo trei luni după ultimul text din volumul ăsta, marele José spunea pa, aşa că notările lui îi ajută pe cei care vor să-l cunoască mai bine. Ce am aflat? - Aprecia creaţionismul drept „aberaţie”, credea că „singurul păcat cu adevărat mortal este ipocrizia” şi că „numai paginile cărţilor se întorc, cele al...
citeşte-mă!
Când am citit „Febra stadioanelor” mi-am amintit de multe lucruri. Probabil, şi-a făcut simţită prezenţa nostalgia fotbalistică, o chestie cu care sunt dotaţi numai cei infestaţi. Aşa se spune despre cei cărora le place fotbalul, nu? Microbişti... M-am gândit la un banner valabil pentru suporterii din Cluj-Napoca: „Mamă, te iubesc, dar nu mai mult decât pe «U»”, dar şi la clasica afirmaţie a ...
citeşte-mă!
Dacă este cineva căruia nu-i plac romanele autobiografice, îi recomand călduros să încerce Amos Oz. „Poveste despre dragoste şi întuneric” este despre viaţa scriitorului israelian Amos Oz, plecând tocmai de la străbunici și ajungând până la adolescenţa sa. Practic, nu afli cum s-a construit cariera scriitorului, ci care i-au fost începuturile, de la bunica înnebunită după curăţenie şi unch...
citeşte-mă!