confesiunile unui scriitor alergătorextrajurnal

Confesiunile unui scriitor alergător. Jurnal de roman poetic-himerist (19 – ultimul episod)

La alergat, nici când este foarte frig nu este bine să te îmbraci prea gros. Cel puțin atât am învățat din întâmplarea cu sincopa. După 1-2 K ajungi să te încălzești atât de tare încât ți se gripează motoarele și devine dificil să te descotorosești apoi pe traseu de bluze, hanorace și pantaloni. Cel mai bine este, cred, să pornești îmbrăcat lejer, cu un tricou și niște pantaloni scurți, chiar dac...

citeşte-mă!
confesiunile unui scriitor alergătorextrajurnal

Vasile Baghiu: Confesiunile unui scriitor alergător. Jurnal de roman poetic-himerist (18)

Am ajuns în spital, din păcate, în urma cursei de la Piatra-Neamț, e adevărat, dar acolo, în lumina de toamnă filtrată prin geamul salonului, măcar am trăit momentul să văd, pe buletinul de analize de a doua zi, pe viu, cum strălucea glorioasa cifră de 5,6 a glicemiei glicozilate. După șapte luni de alergări, în sfârșit puteam spune că am scăpat de prediabet sau diabet, ce o fi fost. Nu spun că a...

citeşte-mă!
confesiunile unui scriitor alergătorextrajurnal

Vasile Baghiu: Confesiunile unui scriitor alergător. Jurnal de roman poetic-himerist (17)

În sfârșit, a venit și alergarea semimaratonului Curtea Domnească pe dealurile și prin pădurile din împrejurimile orașului meu. Ieri, duminică. Numai că în loc să fie o zi cu bucurie a fost una cu internare în spital. Scriu acum pe telefon, întins pe unul din cele șase paturi ale salonului, pacient cu acte în regulă, ajuns aici cu ambulanța imediat după încheierea cursei. Erou al alergărilor pe d...

citeşte-mă!
confesiunile unui scriitor alergătorextrajurnal

Vasile Baghiu: Confesiunile unui scriitor alergător. Jurnal de roman poetic-himerist (16)

Pentru cursa de alergare montană Semimaraton Curtea Domnească din Piatra-Neamț, care se va întâmpla peste trei zile, duminică, nu am făcut niciun fel de pregătire specială. De exemplu, nu am alergat pe Dealul Cârlomanu, care va fi în partea de mijloc a celor 21 K. Doar am mers în vreo două ture de recunoaștere, cu Mara și cu prietenii Laura și Radu, pe Cozla, pe traseul ieșirilor noastre de week-...

citeşte-mă!
confesiunile unui scriitor alergătorextrajurnal

Vasile Baghiu: Confesiunile unui scriitor alergător. Jurnal de roman poetic-himerist (15)

Suntem în octombrie. Nopțile și diminețile sunt reci, iar copacii își schimbă culorile și își pierd frunzele. Încerc să rezolv, la alergările de dimineață, problema inadaptării la întuneric și frig. Am încercat să alerg după-amiezile, dar se pare că oboseala de peste zi își spune cuvântul. Înțeleg prea bine că soluția este să încerc să mă pliez pe anotimp, pentru că am o slujbă de dus, încă. Doar...

citeşte-mă!
confesiunile unui scriitor alergătorextrajurnal

Vasile Baghiu: Confesiunile unui scriitor alergător. Jurnal de roman poetic-himerist (14)

Când mă uit în urmă la alergările mele de jumătate de an, am sentimentul că a trecut de fapt mai mult, câțiva ani, poate un deceniu sau chiar o viață. Pentru că au fost sute de alergări, iar sentimentul este de timp aglomerat. Am alergat aici la Piatra-Neamț, pe străzi, pe margini de râuri și pe dealuri, câte 3, 5, 8, 10, 13, 17 și chiar 23 K, aproape în fiecare zi. Dar am alergat și prin pădurea...

citeşte-mă!