Încropirea topurilor anuale nu e o întreprindere ușoară, se știe. Al meu, redus la cinci nominalizări în urma sacrificării a alte zece-cincisprezece, conține exclusiv titluri apărute în ultimii doi ani.
Lea Ypi, Liberă, Pandora M, Anansi Ego, 2024, traducere din limba engleză și note de Bertha Savu
Liberă este istoria Albaniei anilor ’80 văzută prin prisma adolescenței Leei. Respectând cu o scrupulozitate evlavioasă doctrinele partidului unic până la căderea acestuia, Lea ajunge să trăiască șocul tranziției violente de la o societate opacă, meschină și plină de secrete către una deschisă, dominată de corupție, emigrări, concedieri, crime, proxenetism și prostituție. Această convertire forțată, survenită la o vârsta fragedă, îi provoacă protagonistei nu doar multă suferință (al cărei apogeu se manifestă odată cu evenimentele din ’97), ci și numeroase dileme morale. Scriitura fascinează nu doar prin stilul pe cât de direct pe atât de profund, ci și prin concluziile întrezărite în subsidiar. Așa cum e această dublă raportare din prezent la socialism/comunism – a multor vestici ca la un ideal, un viitor egalitarist luminos, iar a majorității esticilor ca la un trecut sumbru, de o cruzime inumană.
Justin Gregg, Dacă Nietzsche ar fi fost un narval, Publica, Colecția de știință, 2023, traducere din limba engleză de Dan Crăciun
În rândul cercetătorilor, îndoiala că excepționalismul uman este superior din punct de vedere moral și evolutiv este în continuă creștere. Eseul acribios și empatic al lui Justin Gregg, debordând de creativitate și rafinament, ne face să ne întrebăm dacă marile descoperiri științifice și capodoperele ne justifică cu adevărat aroganța față de speciile considerate inferioare. Deși specialiști în „de ce?”-uri, înțelegem oare cu adevărat mecanismele vieții animalelor non-umane? Dar responsabilitatea care vine la pachet cu intelectul?
Gaia Vince, Aventuri în Antropocen, Cărțile Sapiens, Grupul Editorial ART, 2023, traducere din engleză de Laura Ciobanu
Puține cărți de non-ficțiune vorbesc deopotrivă atât de larg și de aplicat despre crizele ecologice ale erei geologice marcate de activitatea omului pe Pământ decât setul de eseuri al Gaiei Vince. Sunt cercetate minuțios, „la firul ierbii”, ecosisteme specifice expuse schimbării climatice galopante pentru a oferi imaginea de ansamblu a avalanșei pe care a provocat-o omenirea optând pentru diverse politici. O carte nu doar cu întrebări, ci și cu răspunsuri probate de situații concrete și experimente. „În general, schimbarea comportamentului consumatorilor prin stimulente economice sau prin interdicții legale dă rezultate mai bune decât combaterea unor practici culturale încetățenite.” Food for thought pentru cei ce se află acum la butoane.
Cosmin Perța, Ca să nu se aleagă praful de toate, Polirom, Ego Proză, 2024
Cosmin Perța reușește încă o dată să construiască un (anti)erou șarmant. Prins în tipare behavioriste clasice, Samson cucerește prin spectrul său de umbre sub care deseori par să mocnească și intenții legiuitoare bune, căci neegoiste. Deși la prima vedere dintr-o bucată și maniheist din inerție, personajul lui Perța se dovedește pentru ochiul atent un subiect cu o psihologie complexă, capabil să chestioneze prin exemplul său dileme existențiale complicate. O lectură-răsfăț nu doar pentru literați, ci și pentru sociologi, antropologi, psihologi sau cineaști.
Teodora Coman, piesă de rezistență, Nemira, Vorpal, 2023
Noul volum al Teodorei Coman, una dintre vocile de vârf ale poeziei românești postdouămiiste, e despre ieșirea din zona de confort și cultivarea corpului ca barometru al stimei de sine. Sarcastică și autocritică, poeta glosează pluridisciplinar (via neuroștiințe, teoria informației, științele naturii, culturism etc.) pe marginea autoreprezentării în contextul societății contemporane ticsite de rețete self-help. O lectură savuroasă a cărei viziune e sinonimă cu disciplina și moderația; narcisicilor le-o prescriem în doze duble.
scrie un comentariu