polirom.ro

„Cine nu e gata” este un chick lit corporatist care te amuză şi te pune pe gânduri.

Update

Câştigătoarea concursului este Doamna T.

Vă rugăm să răspundeţi mesajului nostru pentru a şti unde doriţi să primiţi premiul.

Mulţumiri tuturor participanţilor!


Scrisă de Iulia Nani, cu o experienţă de 20 de ani în marketing şi comunicare, în companii naţionale şi multinaţionale, dar şi freelance şi în mediul ONG, cartea o are în centru pe Victoria, care s-a săturat de viața în corporație și de tot ce presupune aceasta: management rigid, colegi nepăsători, imposibilitatea de a-și pune în aplicare inițiativele profesionale.

Despre ce a intenţionat Iulia Nani cu acest roman, care este şi unul de debut, vedeţi în articolul pe care l-a scris tocmai pentru a vă prezenta intenţiile sale:

De ce am scris „Cine nu e gata”? În primul şi-n primul rând, pentru că îmi place să duc lucrurile la absurd. 🙂 M-a amuzat ideea unui consultant de carieră care recurge la mijloace disperate pentru a-şi convinge clienţii să facă ceea ce au de făcut pentru a-şi schimba viaţa în bine. Am văzut cu ochii minţii acţiunea cărţii, ca pe un film, am transpus-o în cuvinte şi sper din tot sufletul să fie la fel de distractivă şi pentru cititori, mai ales că am ,,piperat-o” şi cu încurcăturile sentimentale ale protagonistei.

Vreţi să câştigaţi un exemplar al cărţii Cine nu e gata?

Povestiţi pe scurt o întâmplare amuzantă sau absurdă care l-a avut protagonist pe şeful vostru, actual sau din trecut.

Comentariul trebuie scris în câmpul special de la sfârşitul acestui articol în perioada 8-15 aprilie 2021. Câştigătorul, ales prin tragere la sorţi şi anunţat pe 16 aprilie 2021, va primi cartea cu autograf din partea autoarei.

Succes!

carturesti.ro

7 COMENTARII

  1. O întâmplare haiosa avut de o sefa de a mea cand a venit un control cu audit si ea nu credea si incepuse sa faca glume pe seama lor 🙈🙈🙈 Eu știu ca e o gluma, chiar ma asteptam! Si cei de la control ii ziceau ca nu e o gluma, ea o tinea una si buna ca sigur e o gluma 🤣🤣🤣🤣

  2. Cu ceva ani în urmă am avut o șefă foarte tânără, cochetă și cu o stimă de sine extrem de ridicată dar genul acela de șef mic tiran care găsește în permanență nod în papură și motiv de clevetire oricărei inițiative și oricărei acțiuni a subordonaților și pentru care orice greșeală oricât de mică sau neînsemnată “merita” aspru și îndelung criticată și sancționată.
    Dar … Într-un an, la ședința cu toată “crema” conducerii, domnișoara șefă a început, cu aplomb, să prezinte situația anului ce tocmai se încheiase, urmând ca în final, în funcție de rezultate să se ia decizii referitoare la buget, acțiuni de PR și de promovare, oferte, preturi …etc. După câteva minute mi-am dat seama, cu groază, că ce prezenta ea nu se “pupa” cu ce lucrasem noi în ultima săptămână și că aducea destul de bine cu situația de acum doi ani … Am încercat să-I fac semn, să o atenționez dar fără succes. Prezenta înainte cu siguranță deplină o situație veche, asta în timp ce ochii patronilor și ai directorului general se măriseră de uimire iar fețele lor prelungi și speriate încremeniseră. Într-un final domnișoara și-a dat seama, a roșit puternic, s-a scuzat și a fugit în birou de unde a revenit cu documentul corect.
    Întâmplarea a avut un final fericit pentru ca nimeni nu a fost tras, grav, la răspundere!

  3. La sfarsitul lunii, sub presiunea atingerii sau a depasirii targetului de incasari al biroului, seful ne striga, o data la cateva minute: ,,-Target, target!”, batea din palme si din picioare.

  4. Cand era stresat, seful din Anglia tot repeta ‘The idea is’ si eu mereu intelegeam ‘The idearrr is’ imi si imaginam cum toarce un motan satul. Sigur, nu puteam fi serios cand auzeam asta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here