elefant.ro

După publicarea a două cărți de eseuri, Viața la 40 de ani și Regatul celor mai frumoase depărtări, mi s-a făcut dor de noima acelor cuvinte care puse într-o logică aparte pot forma, ele însele, materia primă a unei poezii. Sunt fascinat de felul în care stările noastre interioare se pot metaboliza în trupul fragil al sonorității textuale.

Unele cuvinte îmi par atât de frumoase încât dacă ar avea obraji m-aș ridica în vârful picioarelor, aș închide ochii și le-aş săruta.

Dintre toate formele literaturii poezia este cea mai puțin frecventată, iar a scrie poezie înseamnă a merge la marele bal al cuvintelor, asumându-ți de bună voie rolul de cenușăreasă.

Am ales să scriu poeme erotice, în sensul arisocrat al acestui cuvânt, pentru a învăța să gravitez cât mai elegant și mai solemn cu putință în jurul misterului dat de eternul feminin. Starea poetică și poezia în general nu poate exista fără noima pe care femeia o dă vieții noastre. Nu îmi pot imagina lumea vidată de prezența farmecului ei, al femeii. Toate poemele din această carte pot fi citite ca un exercițiu de admirație adresat acelei delicate făpturi din viața noastră pe care o iubim, pentru care suferim și care ne scoate, uneori, din minți. Am ieșit de multe ori din apele mele tulburat fiind de entorsele amorului și am ales de fiecare dată poezia pentru a ma păstra în echilibru.

Titlul 100 de poeme de iubire și un cântec de disperare l-am ales din dorința de a aduce un mic tribut poeziei de dragoste a lui Pablo Neruda. În poezia poetului chilian am găsit ceva ce mi-a plăcut foarte mult: un anumit mod de a decripta misterul vieții de la suprafața serenă a cuvintelor într-un mod simplu, dar profund estetizat, evitând simbolurile metafizice care încifrează până la absurd o trăire umană care nu se vrea sofisticată: iubirea. Dacă vrei să transmiți ceva, spune-o ceremonios, dar simplu. Fii elegant, alege cele mai frumoase cuvinte din vocabularul limbii tale, pune-le laolaltă, respectându-ți cititorul și fă din textul tău o oglindă a trăirilor sale. Eu asta am încercat în toate cărțile mele, dar las cititorii și criticii să se pronunțe asupra reușitei. Lor le revine, în cele din urmă, judecata de valoare a textelor mele.

Cea mai frumoasă lecție de geometrie

am învățat-o privind arcuirea frumoasă a coapselor tale.

Și lecția despre gravitația corpurilor celeste am primit-o

rotindu-mă solemn în jurul tău.

Aritmetica elementară tot de la tot o știu,

înțelegând că unu plus unu egal cu unu,

iar doi minus unu egal cu zero.

Cred că sunt iremediabil un naiv, iau păpădia drept orhidee și mă încăpățânez să văd partea solară a lucrurilor și a lumii în pofida tuturor perplexităţilor de care am parte zilnic. Nu mai vreau să schimb lumea, așa cum visam la 20 de ani. Scriu pentru a nu fi schimbat de lumea în care trăiesc.

Într-o zi, cred că ieri,

am rupt o floare

și am rugat-o să-mi vorbească de tine,

iar ea – frumoasa –

a început să înflorească.

Sțiți ce mi se pare uluitor de frumos lăsând la o parte poemele cărților mele? Că într-un poem de dragoste scris în urmă cu câteva secole, într-un colț îndepărtat de lume, departe de geografia spirituală a locului tău, te poți regăsi tu, cel care trăiește în secolul XXI, în era digitală Facebook, iar asta mă îndeamnă să spun că poezia erotică este o constantă atropologică care îndeplinește funcția unei oglinzi.

Îmi cunosc cititorii. Sunt bine antrenați în lectură. Îmi place să spun că un cititor exigent are virtuți de somelier, el știe că poezia se degustă, în tihnă, ceremonios – ca vinul – și că nuanțele cromatice, gustul, aroma și taninul unui poem se percep cel mai bine având la îndemână toate avatarurile contrastante ale propriei tale existențe.

Închei, folosindu-mă de mottoul cărții: „Există doar trei lucruri pe care le poți face cu o femeie. O poți iubi, poți suferi pentru ea sau o poți transforma în literatură.” (Henry Miller)

Vă salut reverențios!

Cosmin Neidoni, „100 de poeme de iubire și un cântec de disperare”, Editura Libris Editorial, anul apariţiei: 2019, nr. pagini: 106

Cartea este disponibilă pe libris.ro.


Cosmin Neidoni s-a născut în 8 martie 1975, la Timișoara. A absolvit Facultatea de Filosofie în cadrul Universității de Vest, fiind apoi bursier Erasmus al Universității din Köln, Germania. A făcut studii de Politică Europeană în cadrul școlii masterale Jean Monet cu o teză de absolvire despre problematica Războiului Rece. Scrie și publică în limba română și germană, fiind citit și citat de reviste și pagini culturale din Austria, Germania și Elveţia. De acelaşi autor: Das Schattenspiel (2004), Scrisoare către fiul meu (2014), Raport către Don Quijote (2017), Viaţa la 40 de ani (2017), Regatul celor mai frumoase depărtări (2018).

elefant.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here