cărţi pentru copii cronici recomandări

Despre puterea lucrurilor simple: „Regele Piticuţ” de Radu Vancu

Farmecul poveștilor ne poartă din copilărie și până la maturitate, păstrând acea doză de rafinament și de plăcere pentru esteticul binelui versus urâțenia răului. Deprinși cumva cu calapodul istoriilor în care Făt-Frumos o câștigă pe Ileana Cosânzeana sau Fata Moșneagului primește răsplata pentru atitudinea sa umană, am uitat să privim simplitatea poveștilor care nu au neapărat un caracter foarte liniar, ci mai degrabă se concentrează pe a transmite un mesaj clar, simplu, accesibil micilor cititori.

O astfel de carte este minunata poveste „Regele Piticuț” de Radu Vancu, cu ilustrații de Irina Dobrescu, în colecția Cartier Codobelc, ediția reeditată în acest an și care se bucură, în mod clar, de popularitate.

Mie această poveste mi-a amintit de serile petrecute alături de bunicul meu, care nu se grăbea să-mi citească într-o goană aventurile personajelor mele preferate, ci o făcea pe îndelete, cu pauze, cu întrebări, astfel încât să-mi tocesc răbdarea și să-l rog să se grăbească. Acum, la ai mei 30 de ani, devenită deja mamă, mă bucur să-i citesc fetiței mele o istorioară în care un Rege vrea să devină Pitic, doar-doar va reuși să se bucure de simplitatea lucrurilor care-l înconjoară.


Dacă îţi place articolul:


Prințul, născut într-o lume care mustea de răutate, descoperă un jurnal al mamei sale plecată de mult timp dintre cei vii. Și ce să vezi? Acel jurnal îi amintește că sufletele există și că ele pot să însumeze toate emoțiile frumoase doar dacă renunță la galopul existenței lor grăbite, fugare, într-o continuă goană spre iluzoriu.

Adevărul este că Radu Vancu reușește să ne ofere acel gen de istorie care trezește fibrele amintirilor pe care le considerăm deja uitate sau ascunse undeva prin dulapurile memoriei noastre. În egală măsură, Regele Piticuț este o frumoasă metaforă de aducere aminte a felului sensibil și vulnerabil pe care-l avem în raport cu viața. Oare e nevoie de grabă? Sau putem face o pauză, savurând fiecare clipă?

Nu știu dacă voi greși sau nu, dar să mă judece alți cititori, cred că astfel de povești sunt o minunată supapă pentru a ne reconecta cu firea noastră naturală, cu a ne redescoperi în calitate de copii, pentru că, vrem sau nu, suntem niște adulți cu pitici în suflet.

N-aș putea să închei această cronică fără să menționez ilustrațiile frumoase, organice, sensibile ale Irinei Dobrescu, care au completat istoria și i-au dat acea substanță vizuală atât de pregnantă pentru percepția micilor cititori.

Radu Vancu este poetul care trebuie să scrie povești, trebuie să le încapsuleze în forme sincere și să le dăruiască lumii, pentru că au atâta lumină încât ne îndepărtează de zgomotele intermitente ale rutinei noastre.

Simplitatea firului narativ, detaliile vizuale, larghețea emoțiilor – iată doar câteva dintre variile motive pentru care ar trebui să adăugați în coșul cu lecturi această carte. Vă promit că o să vă stârnească dulcea nostalgie a momentelor când vă îmbrățișați părinții, când vă savurați pâinea înmuiată în apă cu zahăr sau a dimineților leneșe cu raze de lumină care treceau prin draperii, desenând iepurași solari. Și, cine știe, poate că în acele clipe de lectură, veți simți din nou fericirea simplității.

Radu Vancu, „Regele Piticuţ”, Editura Cartier, anul publicării: 2017, nr. pagini: 32

Puteţi cumpăra cartea de la:

despre autor

Corina Moisei-Dabija

Bună, drag cititor!
Sunt Corina Moisei-Dabija, alias Fata cu Cartea, și cred că pot să-ți spun istoriile unor cărți care te-ar face să simți emoții puternice. Sunt mamă, cronicar de carte și jurnalist cultural de peste 10 ani. Hai să citim pentru schimbare!

scrie un comentariu