elefant.ro

Să îți propui să abordezi ca subiect al romanului de debut dependența de sex e o dovadă de curaj, nu credeți?! Iar Leïlei Slimani, căci despre ea e vorba, nu-i lipsește curajul… Și nici talentul. Am revenit la Leïla Slimani, cu o a doua lectură, după Cântec lin, care m-a șocat prin ritmul și voracitatea întâmplărilor. Nu mai puțin șocantă, de data aceasta, în alt registru, este și „În grădina căpcăunului”.

Cum spuneam, Leïla Slimani abordează subiectul incomod al sexualității și al dependenței de sex, protagonista fiind Adèle, o tânără jurnalistă. Pentru ca povestea să capete relief și profunzime, lucrurile sunt nuanțate, prin conferirea unui anume statut lui Adèle: acela de soție și mamă. De abia în acest punct se relevă adevărata dramă: Adèle este gata să sacrifice totul – familie, profesie, relații sociale – de dragul senzațiilor provocate de sexul promiscuu, șocant, la limită, practicat cu cei racolați de ea. Nu contează sentimentele, important e trofeul: bărbatul absorbit de intensitatea dorinței ei.

Adèle își consumă sexualitatea cu furie și neputință, sau, mai corect spus, propria sexualitate o devorează pe Adèle, incapabilă să îi reziste.

„N-ar vrea să fie altceva decât un obiect în mijlocul unei hoarde, să fie devorată, suptă, înghițită cu totul. Să fie ciupită de sâni, mușcată de abdomen. Vrea să fie o păpușă în grădina unui căpcăun.”

Orice pretext e bun pentru a scăpa, pentru câteva ore, din chinga îndatoririlor conjugale și a se elibera abandonându-și corpul oricărui bărbat dispus să o aibă. E aproape traumatizant modul în care Leïla Slimani reușește să descrie abrutizarea în care personajul său se cufundă treptat, cu atât mai mult cu cât Adèle nu e o ființă amorală: ea știe că pășește pe partea interzisă a drumului. Cu toate acestea, nu se poate abține: se organizează minuțios astfel încât orice urmă „delictă” să fie ștearsă și fiecare conveniență să fie păstrată. Ca cititor, nu poți să nu intuiești tenebrele în care se zbate Adèle: senzațiilor de angoasă, gol sufletesc și însingurare, Adèle nu le poate contrapune decât o singură soluție: sexul – anestezic.

În acest peisaj plin de demoni ascunși, Richard, soțul lui Adèle, este pur și simplu candid. Lipsit atât de profunzimea trăirilor sexuale ale lui Adèle, cât și de cunoașterea propriei lui soții, Richard pare o victimă a inocenței sale, a incapacității de a vedea dincolo de pojghița subțire a aparențelor. Dar diavolul cunoașterii se va insinua în confortul viziunilor sale idilice despre propria familie…

Cu toate astea, ar vrea să izbucnească în hohote de plâns la pieptul ei. Să se agațe de pielea ei. Să-și așeze capul pe genunchii ei și s-o lase să-l consoleze pentru marea lui dragoste trădată. O dorește, dar înțelege. Potecile și drumurile bătătorite de bărbații care au traversat corpul ei.

La sfârșit, aproape contraintuitiv, Richard se va dovedi mai puternic (sau, poate, mai dependent de soția sa?!) decât am anticipat. Deși nuanțele de final sunt sumbre și grave, există undeva o speranță: dincolo de adulter, dincolo de rațiune, dincolo de întuneric…

Nu se termină aici, Adèle. Nu, nu se termină aici. Dragostea, ea nu e decât răbdare. O răbdare devotată, încrâncenată, tiranică. O răbdare nerezonabil de optimistă.”

„În grădina căpcăunului” nu e o carte frivolă și în niciun caz nu e o carte „erotică”. E o carte care vorbește despre lucruri profund umane: despre însingurare și goana disperată către propria autenticitate. Citită într-o notă onestă, nu poate să nu stârnească interogații: oare, în noi, nu pândește, undeva, un demon?!

Leïla Slimani, „În grădina căpcăunului”, Editura Pandora M, anul publicării: 2018, nr. pagini: 232, traducere: Nadine Vlădescu


Cartea poate fi cumpărată de la:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here