„Până ce pietrele vor deveni mai ușoare ca apa“ de António Lobo Antunes – lansare de carte / Intersecțiile de miercuri cu Angela Marinescu. Sezonul 4.49 / „Amintiri din epoca lui Bibi“ cu Andrei Cornea și invitații săi / Regele și Duduia: povestea lor | Lansarea cărții și dezbatere / Lansarea cărții „Pericolele percepției” cu Bobby Duffy / „După plâns” de Cristian Fulaș | Eveniment la Sibiu / Lucian Boia în dialog cu Magda Grădinaru
„Până ce pietrele vor deveni mai ușoare ca apa“ de António Lobo Antunes – lansare de carte
Editura Humanitas Fiction vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38) marți, 14 mai, ora 19.00, la lansarea romanului „Până ce pietrele vor deveni mai ușoare ca apa“ de António Lobo Antunes recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, traducerea din portugheză fiind semnată de Dinu Flămând și Anca Milu Vaidesegan.
„Cred că e cel mai bun lucru pe care l-am scris până acum“, declara António Lobo Antunes despre noul său roman, „Până ce pietrele vor deveni mai ușoare ca apa“, al 22- lea din carieră, poate cea mai complexă dintre operele sale.
Cartea, o aventură intelectuală și senzorială în 23 de capitole cu un minimum de punctuație – de fapt, 23 de fraze ample, numite de critică „versete poetice“ – oferă o experiență de lectură inedită și o poveste cutremurătoare: un tânăr sublocotenent aduce din Angola un băiat de culoare, un orfan, pe care îl adoptă împreună cu soția lui. Peste 40 de ani, ca într-un ecou al faptelor tatălui, fiul va comite o crimă. Războiul, imposibilitatea iertării, rasismul, moartea, iubirea sunt tot atâtea teme ale unei proze căreia emoția îi conferă ritmul unei adevărate cantate.
Vor vorbi despre carte traducătorii romanului – scriitorul Dinu Flămând și lect.univ.dr. Anca Milu Vaidesegan – și Adina Dinițoiu, critic literar. Moderatoul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.
„Captivant, romanul lui Lobo Antunes adună tot: trecutul colonial al Portugaliei și dictatura salazaristă, catolicismul, familia, patria și armata. Rezultatul este o scriitură în care vocile se întrepătrund, una ce încalcă regulile de punctuație, precum și frontiera între trecut și prezent.“ – Lire
Accesul la eveniment este gratuit în baza unei rezervări prin eventbook.
Intersecțiile de miercuri cu Angela Marinescu. Sezonul 4.49
Miercuri, 15 mai 2019, 19:30 – 21:30, Rezidența BRD Scena9
Angela Marinescu este poeta icon din poezia contemporană românească. Imposibil de multipilicat, poate pentru că vocea ei unică implică un anumit tip de raportare la poezie. O onestitate și un histrionism deopotrivă de intense. Va lansa în curând la Târgul de carte Bookfest un volum nou care conține reeditarea jurnalului său intim, dar și poeme inedite. Cartea este în pregătire la Editura Fractalia, sub titlul ”Jurnal scris în cea de-a treia parte a zilei & soldat. umbre ale trecutului pe câmpul de luptă.”
De ce un jurnal intim? Câte feluri de jurnale au scriitorii? Ce pui într-un jurnal, ce iei dintr-un jurnal? Miercuri la Intersecții Angela Marinescu ne va povesti despre scris și despre scrisul în jurnal. Ne va citi din jurnalul său, dar și din poemele inedite care vor apărea în noul volum de la Editura Fractalia.
”Tehnica mea nu presupune cuvinte care pot fi definite. Nu pot să le numesc ca fiind tensiune, intesitate, pentru că mă cam încurcă cuvintele precise. De fapt spuneam, sunt o târâtoare. Ce treabă să am eu cu atâta precizie? Îmi repugnă precizia. Îmi plac mai mult învăluirile, înconjurul unui punct fix, care o fi el? Nu mă interesează piatra pe care o arunc în râu, cât valurile pe care le face piatra când este aruncată în râu. Atunci simt în ochi și în creier o lumină orbitoare. Lumina aceea a nimicului care dispare urgent și revine lumina opacă de pe o suprafață la fel de opacă.” (ANGELA MARINESCU)
Descoperiți toate edițiile de pînă acum ale Intersecțiilor de miercuri în varianta podcast la:
https://soundcloud.com/intersectiiledemiercuri
„Amintiri din epoca lui Bibi“ cu Andrei Cornea și invitații săi
Andrei Cornea, în dialog cu Ioan Stanomir și Cosmin Ciotloș, despre noul său roman, „Amintiri din epoca lui Bibi. O post-utopie“, apărut recent la Humanitas
Sunteţi aşteptaţi miercuri, 15 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea romanului „Amintiri din epoca lui Bibi. O post-utopie“ de Andrei Cornea, apărut recent la Editura Humanitas. La eveniment vor participa, alături de autor, publicistul Ioan Stanomir și criticul literar Cosmin Ciotloș. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.
„Până la urmă, acesta este destinul cuvântului: să treacă în faptă. Cât de mare este responsabilitatea autorului cuvântului pentru faptele viitorimii? Nu știu să spun exact. Și, pentru că nu știu, practic această mică lașitate – ficțiunea, lasând lucrurile să se dezvolte aproape de la sine. Mai departe, n-am o soluţie.” – Andrei Cornea
Andrei Cornea s-a născut în 1952. Licenţă în istoria şi teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976). Licenţă în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1980). Doctorat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1994). Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă (1976–1987). Cercetător la Institutul de Istorie a Artei (1987–1990), iar între 1990 şi 2006 la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George“. În prezent, profesor la Universitatea din Bucureşti.
Regele și Duduia: povestea lor | Lansarea cărții și dezbatere
Sunteţi invitaţi joi, 16 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea cărții „Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee“ de Tatiana Niculescu, un volum fascinant în care autoarea reconstruiește, din documente de arhivă, scrisori inedite, memorii, jurnale și mărturii ale contemporanilor, culisele culisele celui mai stăruitor scandal politic din istoria interbelică a României.
La eveniment vor vorbi scriitoarele Tatiana Niculescu și Ioana Pârvulescu și istoricul Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naționale.
Pe fundalul prăbușirii imperiilor și a monarhiilor, între noile granițe ale României Mari, viața politică e zguduită de o poveste de dragoste. Prințul moștenitor fuge în lume, în plină epocă antisemită, cu o femeie cu origini evreiești. Despre ei și povestea lor se va vorbi necontenit timp de decenii. Legionarii și, pe linia lor, comuniștii îi vor descrie în contururi îngroșate de ură, invidie și resentiment. Presa internațională va căuta să-i situeze când în descendența marilor iubiri interzise, când în anticamera unor tenebroase intrigi și comploturi politice. Vor fi condamnați de toți, bârfiți, hărțuiți și defăimați în ziare, în manuale și în cărți de istorie. Vor rămâne împreună în ciuda tuturor. Ce se află însă dincolo de bârfe și clișee și ce ascund ele sub masca discursului patriotard, antisemit sau moralizator?
„Ar fi fost istoria României cu totul alta fără dragostea lui Carol II pentru Elena Lupescu?“ – Tatiana Niculescu
Tatiana Niculescu este scriitoare, autoare a biografiilor istorice Regina Maria: Ultima dorință (Humanitas, 2015, 2016, 2018), Mihai I, ultimul rege al românilor (Humanitas, 2016), Mistica rugăciunii și a revolverului: Viața lui Corneliu Zelea Codreanu (bestseller Humanitas, 2017), Ei mă consideră făcător de minuni: Viața lui Arsenie Boca (Humanitas, 2018). Sub semnătura Tatiana Niculescu Bran a debutat cu romanul Spovedanie la Tanacu (Humanitas, 2006), care a devenit piesă de teatru în dramatizarea autoarei și în regia lui Andrei Șerban. Același roman a stat la baza filmului După dealuri, în regia lui Cristian Mungiu, care a obținut premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes în 2012. Alte romane: Nopțile Patriarhului, Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut, Tăierea Fecioarelor.
Lansarea cărții „Pericolele percepției” cu Bobby Duffy
Joi, 16 mai 2019, 18:30 – 19:30, Cărtureşti Verona
Pe baza unor cercetări desfășurate în 40 de țări, Bobby Duffy investighează în „Pericolele percepției” de ce nu reținem informații fundamentale despre lumea din jurul nostru, cum putem să ne tratăm ignoranța și de ce populațiile anumitor țări par mai informate decât altele.
Ediția în limba română a cărții are un capitol special care elaborează modul în care românii percep diverse situații sociale. Capitolul este semnat de echipa Ipsos România, cu avizul autorului cărții.
Te invităm așadar, cu o minte deschisă, la lansarea cărții, joi, 16 mai. Participă la eveniment, alături de autorul cărții, și Alina Stepan, country manager Ipsos România.
Bobby Duffy este profesor de Politici Publice și director al Policy Institute din cadrul King’s College London. Anterior a fost consilier și director al Institutului de Cercetare socială Ipsos MORI.
O lectură esențială în era post-adevărului, „Pericolele percepției” va transforma modul în care interacționăm cu lumea.
Cartea va fi disponibilă pentru vânzare în cadrul evenimentului.
„După plâns” de Cristian Fulaș | Eveniment la Sibiu
Editura Polirom vă invită joi, 16 mai, de la ora 18.00, la Librăria Humanitas Constantin Noica, la o întâlnire cu scriitorul Cristian Fulaș dedicată volumului „După plâns”, recent apărut în colecția EGO.Proză. Vor vorbi, alături de autor: Constantin Necula, Holger Lux, Andrei Terian. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.
Există călătorii spre capătul nopții, dar la fel de bine există călătorii spre capătul zilei, care nu încetează niciodată să înceapă sau să se termine și care au ca scop, dacă asta vreodată a fost un scop, viața. La fel e și După plâns: o carte despre un om singur într-o lume de oameni singuri, un solilocviu despre neputința de a mai vorbi atunci când toate cuvintele sunt greșite. Ce nu transpare însă în tot acest amestec de text și joc narativ e posibilitatea recreării unui câmp social. Pentru că, dacă în dependență se pierde ceva cu adevărat – un lucru aproape imposibil de recuperat –, exact apartenența la orice societate e acest lucru. Morgana oricărui dependent, după ce a renunțat la alcool sau droguri, constă în apartenența la un câmp social, la un grup, la o formă de normalitate. Personajul cărții nu are nume pentru că și-a pierdut posibilitatea oricărui nume, în cădere și-a pierdut până și identitatea. Iar în lipsa numelui totul poate fi spus, totul e posibil și, în același timp, imposibil, textul literar e viață și viața e text literar și orice limită se șterge înainte de a exista.
„După plâns nu este o carte ca oricare alta, ci o texterapie, o formă narativă de o intensitate aparte, care surprinde cu mare acuitate sinuosul drum al revenirii la sine parcurs de naratorul personaj. Sofisticat şi inteligent, romanul lui Cristian Fulaş spune povestea unui Orfeu contemporan scufundat în Infernul generat de propriile slăbiciuni, dar capabil să descopere, prin scris, o cale de ieşire şi de regăsire.” (Carmen Muşat)
Lucian Boia în dialog cu Magda Grădinaru
Lucian Boia în dialog cu Magda Gradinaru despre volumul de memorii „Cum am trecut prin comunism. Al doilea sfert de veac“ – sâmbătă, 18 mai, ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Editura Humanitas vă invită sâmbătă, 18 mai, ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu istoricul Lucian Boia în dialog cu jurnalista Magda Grădinaru despre volumul de memorii „Cum am trecut prin comunism. Al doilea sfert de veac“. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.
„La vremea lui, comunismul părea veşnic. Nu se întrevedeau soluţii de ieşire. Pe cât am putut, mi-am amenajat mici spații de libertate, inevitabil însă limitate și aflate sub supraveghere. Începând din 1980, nu s-au mai făcut nicăieri avansări în sistemul universitar. Era o nedreptate flagrantă, care, în ce mă priveşte, se traducea şi printr-o jenă financiară permanentă. De la un an la altul, viaţa devenea tot mai complicată.
Începând cu pâinea cea de toate zilele. Oamenii, aşezaţi la cozi nesfârşite în faţa magazinelor alimentare goale, aşteptau să se aducă ceva, orice. Maică-mea descoperise la o coadă «rezonabilă» aşa-zişii «cârnaţi de bere», cam suspecţi de felul lor, pe care îi împărţeam cu câinele. Câinelui chiar că-i plăceau.
Evadam, pe cât posibil, din neplăcuta realitate citind pe nerăsuflate cărţi franţuzeşti. Seară de seară, ascultam cu regularitate Vocea Americii. Am putut urmări astfel filmul întreg al destrămării regimurilor comuniste în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia… În presa românească nu se sufla o vorbă despre ceea ce se petrecea la doi paşi de noi, de jur împrejurul ţării. România părea imobilă. Până într-o zi, când totul a explodat, cu o violenţă neînchipuită.“ – Lucian Boia
scrie un comentariu