elefant.ro

Pandemia e ceva ce ni se întâmplă numai nouă? Sau, așa cum zice Eclesiastul, „nimic nou sub soare”? O epidemie de ciumă bubonică apărută în Asia (ca să vezi!) și care răpește o treime din populația Europei Occidentale poate fi trecută în rândul pandemiilor sau nu?

Dar oare numai molimele de proveniență biologică pot produce asemenea tragedii? Sau există și altele, poate chiar mai primejdioase?

Sunt câteva întrebări care mă frământă de ceva vreme (unele dintre ele de aproape 30 de ani, când am început să scriu primele cuvinte ale acestui roman!).

Întâmplările dintre copertele lui se petrec în principal în Franța anului 1348, în plină epidemie de ciumă (marea epidemie din 1347-1350, cunoscută în istorie și sub denumirea de Moartea Neagră). Trei peregrini (Bărbat, Ottfried și Ioan) rătăcesc de-a lungul și de-a latul Franței, înfruntând molima, în căutarea a ceva misterios către care năzuiește Bărbat.

Obiectul tainic al căutărilor lui Bărbat (sau Barbatte de Longchamps, om al armelor de origine română, înnobilat cavaler de regele Jean cel Orb al Boemiei), dezvăluit treptat pe durata acțiunii, îl constituie un ordin călugăresc mai aparte, Ordinul verba-Templierilor – o copie în oglindă a faimosului ordin de călugări-cavaleri – care se ocupă cu strângerea, prelucrarea și comercializarea informațiilor de orice natură.

Această căutare (queste) a lui Bărbat se împletește cu alte două questes, cea a însoțitorului și camaradului său Ottfried (medic neamț, entuziast admirator al lui Albert cel Mare și căutător al unui remediu împotriva ciumei) și cea a nepotului său Ioan (sau Jehan, tânăr de 17-18 ani care se află în căutarea primei iubiri adevărate).

Pe lângă acest nivel, care ține strict de aventura propriu-zisă a celor trei căutări conjugate, cartea poate fi abordată și ca încercare de meditație asupra rolului informației, cuvântului, limbajului, comunicării: informația ca marfă perfectă și element esențial în spațiul social, semnificația duală (benefică și în același timp malefică) a cuvântului, barierele limbajului („putem vorbi aceeași limbă fără să ne înțelegem”) și ale comunicării („faptele pot fi la fel de înșelătoare ca și vorbele”). Este abordată, de asemenea, marea tentație (și, în același timp, marele pericol) de a utiliza informația și comunicarea pentru a cuceri nu teritorii geografice, ci „teritoriul din mințile oamenilor”.

Parcurgând volumul din această perspectivă, veți descoperi că, în realitate, contextul în care se desfășoară acțiunea nu este cel al ciumei negre ca maladie biologică, ci cel mult mai perfid al „ciumei vorbelor rele”. Titlul romanului se referă de fapt la această a doua semnificație.

Există și elemente insolite care, în contextul primei jumătăți a secolului XIV occidental, fac trimitere la detalii din zilele noastre: atunci când medicul Ottfried pomenește de un android pe care se zice că l-ar fi făurit Albert cel Mare, tânărul Ioan arată un interes entuziast ce ne duce cu gândul la binecunoscutul sistem de operare pentru telefonia mobilă; verba-Templierii vor să deschidă în partea de răsărit a Europei o marchié emergeantz; structura sub formă de năvod pescăresc a Ordinului verba-Templierilor prefigurează voalat actuala structură a Internetului ș.a.m.d.

Cartea se întemeiază pe o documentare complexă, îndelungată și detaliată, încercând să reconstituie cât mai fidel nu doar realitatea istorică a epocii, ci și detaliile vieții cotidiene și – mai ales – mentalitățile acelei vremi. Mentalități care își găsesc de multe ori corespondentul și în lumea noastră de astăzi.


George David – Debut „oficial” în literatură: în octombrie 1985, în revista literară constănțeană Tomis, unde apar 7 poeme. Debutul în volum: în 1990 (cam pe vremea mineriadelor), cu Muntele de sunete – plachetă de poeme al cărei manuscris intrase în lucru în 1989 și la care n-a mai fost nevoie de vreo modificare în 1990. Nominalizat în 1992 ca semifinalist al North American Open Poetry Contest. Poemul trimis la concurs este publicat în culegerea A Question of Balance. În 1995 este nominalizat pentru titlul de Poet of the Year de către International Society of Poets.

Volume de autor: Muntele de sunete – poeme, 1990; Deliricatese și spleendori  – poeme, 2015; La Străini – proză, 2017; Songbook – poeme și Fotografie cu înger lipsă – poeme, ambele în 2018. Volume colective: Numele focului – 101 poeme de dragoste – poeme, 1997; Sentiment latin – Sentimento latino – antologie bilingvă cuprinzând poeți români și italieni, 2004.

În viața extra-literară, este conferențiar universitar pe discipline din domeniul comunicării și relațiilor publice.

„Ciuma neagră. Negustorii de cuvinte”, George David, Editura Junimea, Iași, anul publicării: 2020, nr. pagini: 263

Puteţi cumpăra cartea de la:


Textele de la rubrica „Scriitorii, despre cărţile lor” sunt scrise de autorii cărţilor respective pentru site-ul citestema.ro. Preluarea se poate face cu menţionarea sursei şi link către articol.

elefant.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here