kooperativa poetică la prima lectură poezie

La prima lectură: poeme de Maria Ciurea

scris de citestema.ro

Mă numesc Maria Ciurea și am 21 de ani. Sunt studentă în anul II la Facultatea de Drept din Craiova. Fac parte din cercul literar POT, coordonat de scriitoarea Ana Andrei. Am publicat în mai multe reviste, printre care Mozaicul, revista Golan și platforma online Haimanale Literare. Recent, am citit din poemele mele în cadrul evenimentului Poetic Hub, organizat sub egida librăriilor Cărturești și în cadrul Festivalului de Literatură Transdanubiană. Particip la cursurile organizate în cadrul atelierului de scriere creatoare Mornin’ Poets.


ultima dată când mă gândesc la tine

te topești în gândurile mele

rămân bucăți mici din tine

care înțeapă creierul

durerea mea e din ce în ce

mai mică -

un cub de gheață ținut pe limbă

buze vineții într-o zi de iulie

arsura de a fi ținut în brațe

de un om care pleacă

profilul tău care îmi apare

săptămânal pe wall la sugerate

nu

nu vreau să fim prieteni

am încercat deja

în alte feluri și nu cred că

facebook-ul e soluția

da tiktok chiar cunosc această persoană

ultima dată când vorbit cu ea

mi-au pulsat și m-au durut tâmplele

zile întregi

da bereal sunt si-gu-ră că nu vreau

să adaug acest om printre cei despre care

pot să aflu zilnic câte ceva

m-am întrebat de multe ori dacă

acum nu vreau și nici nu mint

când găsesc păr de pisică pe pături

sau în pernă mă simt în siguranță

dar când am găsit în dulap

un tricou uitat de tine am fost doar

furioasă pentru că niciodată nu ai știut

să dispari cu totul dintr-un loc

o dovadă de frică sau de iubire

ai avea curaj să intri

în camera în care ai lăsat

geamul deschis

și nu te-ai mai întors?

nu e ușor să ignori

dezastrul din spate

oricât de simplu ar părea

te mănâncă vina

la vârsta asta e ușor să scrii

despre iubire și uneori mă grăbesc

să abordez moartea maternitatea

dorul regretul criza vârstei de mijloc

în eventualitatea în care nu o să

mai fiu aici e o frică

pe care nu mi-o explic

o tăcere ostilă între noi

ca un perete de marmură ai blocat

tot ce merită un sacrificiu ai acoperit

soarele și el nu s-a luptat cu tine te-a lăsat

sa-ți faci de cap așa cum ne lasă uneori

Dumnezeu în speranța că ne vindecăm

pentru oameni ca noi nu sunt șanse de

mai bine să mergem unde știm că vom muri

în pace sau măcar

în liniște

când plec nu vreau să se știe

să recunoști pe cineva după mers

e o dovadă de frică sau de iubire?

mi-am dorit mereu să tac

picături mărunte și iuți

perforează carnea

gloanțe mici

în locul ăsta din dreapta jos

mi-a spart buza când eram copil

așa că nu te speria când mă săruți

și de acolo curge sânge

cu siguranță că nu o să putem

să nu ne mai sărutăm

obișnuiește-te cu gustul

și cu ideea că pe mine mă doare puțin

de fiecare dată și nu e nimic erotic în asta

pentru tine aș suporta dureri mai mari

o să pot trece peste ce simt când gura ta

o acoperă pe a mea și atinge un punct

sensibil din piele și altul sensibil din suflet

care nu înţelege de ce se simte așa și de ce

în fiecare moment în care totul e așezat și sigur

se teme

pentru toți cei pe care i-am iubit

n-am trecut peste

vreo persoană pe care am iubit-o

aveți grijă de voi

amintiți-vă de locurile în care am fost

de prăjiturile pe care le-am făcut

de visele pe care le-am avut împreună

amintiți-vă de paturile în care am dormit

de momentul în care am văzut

reclama la farmacia nouă din oraș

care spune doar

aveți grijă de inimile voastre

când eram mică încercam

să-mi imaginez cum va fi viața

peste 10 ani cu aceiași oameni de atunci

am învățat că ei nu sunt făcuți să fie cu noi

decât puțin

protejați-vă inimile

când puneți capul pe pernă

sper că prin spatele pleoapelor închise

trec oameni dragi de care nu v-a despărțit

ura doar spațiul și timpul

niciodată nu știu dacă e ultima dată

când te văd și cu gândul ăsta

mă izbește frica apoi ușurarea

dintre toți tocmai eu am avut norocul

să te țin pentru puțin în inimă

și dacă mai vine o dată asta e doar o șansă

știu câți oameni în lumea asta

își doresc să moară și sper că voi

nu sunteți printre ei

dacă gândurile bune au putere

sper că acum zâmbiți

și nu înțelegeți de ce

Dacă vrei să susţii site-ul, click sau scan (mulţumiri!)

despre autor

citestema.ro

Citeşte-mă! Citeşte, mă!

scrie un comentariu