kooperativa poetică la prima lectură poezie recomandări

La prima lectură: poeme de Marius Florea

scris de citestema.ro

Marius Florea: 07.07.1997, Brașov. Student la doctorat în anul 3 la Filosofie, UBB și profesor de liceu. A publicat în revistele: EgoPHobia, Caiete Silvane, Actualitatea Literară, O mie de semne, Apostrof şi Echinox. A citit la „Nepotu’ lui Thoreau” din Cluj-Napoca, Cenaclul UBB din Cluj-Napoca, Cenaclul „Corpul T” de la Facultatea de Litere din Brașov. A debutat în 2019 cu volumul de poezie desfigurat, la Editura Grinta.

autonom

cadența peisajului pe timp de ploaie

pixeli se șterg

cu sunet acid

sub dâre dense ce perforează materia

mașinile au o tablă nouă

lucioasă

sunt aerodinamice

trec în flux

totul se dezintegrează

în afară de tabla lor cromată

la răscruce

un isus negru

descompus

bifurcă drumul

trec strada

fără să mă asigur

vreau să vină un vehicul autonom

marca Tesla

să determine el pentru mine

în urma unui calcul utilitarist

dacă mai merit

să fiu


wintermute

încă o iarnă fără zăpadă

oricum nu mai aveam așteptări

te întreb ce problemă avem

din tăcerea ta

reiese că ar trebui să întreb altundeva

încă aștept acea

superinteligență

să-mi dezvăluie

de ce a creat simularea

în care te găsesc

de fiecare dată

cu un alt avatar

urc să prind semnal

de pe cetățuie

orașul e o înregistrare VHS

dată pe mut

îmi imaginez un viscol

cu pureci spectrali

în care să moară eul

mă întind pe scările înzăpezite

ceva îmi vorbește

nu deslușesc


neuromantul

calc în bălți cu sunet carbogazos

de la ciment la smoală

alchimie spontană

e doar carnea

neirigată

sub ploi cu scăderi de fps

și panouri LED

cu ore fictive

conștiința stranie

a faptului-de-a-nu-fi-acasă

miceliu vast pe sub șine

contopiți la terminații

Neuromancer/Wintermute

nimic necunoscut

totul suprapus în identitate

vreau o singularitate care să caște

o lume întreagă

doar pentru

noi


twin peaks

doppelgängeri

cu intenții ascunse

un clip de la aphex

twin: toți un zâmbet și

zgomot industrial peste

ciripit de păsări peste

zgomot peste păsări.

sunt un fel de Dale Cooper

ușor de păcălit dar fericit

atunci când îmi beau cafeaua

cu o bucată de plăcintă lângă

[ominous music]

îmi vine în gând că cineva

a îngropat cadavre acolo pe câmp

cineva bolnav gen one lunatic one

icepick. serialele ne-au învățat că

mereu trebuie să se întâmple ceva

că lucrurile nu sunt niciodată

ceea ce par de aceea

autoritățile trebuie să sape

mai mult mai adânc

să dezgroape tot

s-ar putea în felul ăsta

să ajungă până acolo unde

pășește pe tavan

poporul reptilian

în pământul gol pe interior


Cumpărând o cafea virtuală, ajutaţi proiectul citestema.ro:

despre autor

citestema.ro

Citeşte-mă! Citeşte, mă!

scrie un comentariu