București cronici recomandări

„Oare există o relaţie misterioasă între secrete şi întâmplare?” – despre „Efectul de undă” de Aurora Liiceanu

Doctor în psihologie, cu experienţă în cercetare şi predarea psihologiei la universităţi din Bucureşti, dar şi din Franţa şi Canada, Aurora Liiceanu îşi împărtăşeşte şi de data aceasta pasiunea pentru cultura fină şi micile (sau marile) curiozităţi din istoria vieţilor artiştilor. Cum ne creionăm planurile de viitor? Cum ajungem să construim ceva nou, să scriem o carte sau, la polul opus, să frângem aripile unui vis împlinit doar pe jumătate? Cum ne influenţează ceilalţi în devenirea noastră şi cum ajunge o cultură să se schimbe în funcţie de reacţiile oamenilor din societate? Ce rol joacă influenţa noastră chiar asupra artei, asupra direcţiei pe care o ia parcursul unui artist? „Efectul de undă” răspunde, creionează, detaliază consecinţele şi segmentele de viaţă ale unor cunoscuţi creatori ai lumii şi arată măsura în care o simplă întâmplare răstoarnă uneori ordinea universală.

Cine este bărbatul cu haină roşie? Cine a fost inspiraţia lui Julian Barnes? Şi, mai ales, cum a arătat viaţa lui Samuel-Jean Pozzi, cel care i-a servit drept inspiraţie lui Julian Barnes? Prieteniile şi poveştile de iubire, decorurile, cadrele sociale sunt aici prezentate ca într-un carusel splendid de la care nu ne mai putem lua ochii. Actriţa Sarah Bernhardt, cu destinul său unic şi, mai apoi, cu viaţa sa plină de excentricităţi, cu iubirile sale, Henry James, pictorul Sargent, grupul Bloomsbury, Vanesa Bell şi mulţi alţii întregesc peisajul acestei cărţi care deschide o nouă poartă către cei care ne vor fascina pentru totdeauna cu vieţile lor din care mereu ies la iveală noi şi noi detalii picante.

Să o luăm de exemplu pe Sarah Bernhardt cea care, în „Efectul de undă”, e subiectul mai multor pagini care suscită cu succes interesul cititorului: „Avea obsesii ciudate, îi plăceau scaunele și locuința ei era plină de scaune. După ce a zburat cu un balon a scris Dans les nuages, impressions d’une chaise (În nori, impresiile unui scaun). Mai avea în casă un sicriu, în care se spunea că‑și învață rolurile sau chiar că se odihnește sau că își ține scrisorile de dragoste de la iubiții ei. Există și o fotografie cu ea întinsă în sicriu. Într‑o vitrină avea un craniu uman, dăruit de Victor Hugo, care i‑a fost și el iubit deși avea o vârstă înaintată, 70 de ani”. Sigur că înţelegem măsura în care o astfel de personalitate se formează, dar multe dintre aceste încrucişări ale destinelor au cântărit în mod neaşteptat şi au schimbat brusc cursul vieţii unora dintre protagoniştii acestei colecţii încântătoare semnate de Aurora Liiceanu.

„Efectul de undă”, ca fenomen, s-a tradus, de-a lungul timpului, şi ca o formă de opoziţie în faţa unor restricţii ale societăţii, în faţa unor reguli care nu corespundeau planurilor îndrăzneţe ale nonconformiştilor epocii: „Fenomenul de respingere a normelor sociale a fost întâlnit nu numai la Paris, ci şi la Londra, mai ales prin grupul Bloomsbury. Era o desprindere de trecut, căreia i se reproşa lipsa de autenticitate şi de imaginaţie”. Astfel se produc din ce în ce mai multe schimbări, sub forma unor valuri din ce în ce mai mari, răspândind şi transformând totul prin puterea exemplului. Acesta este efectul de undă.

Aici cuceresc excentricităţile, însă au existat şi momente în care normele sociale au învins, au schimbat un destin altminteri sortit succesului, cum a fost cazul pictorului Sargent. Atunci când culorile izbuteau să cucerească prin nou, prin forţa lor care nu ţinea cont de norme, efectul de undă îşi spunea cuvântul, născut din exemplul costumelor de teatru şi baletul lui Diaghilev: „O mare influenţă în decorarea locuinţelor au avut costumele de teatru şi balet colorate, scenografia baletelor lui Diaghilev. Dormitoarele erau colorate în portocaliu, negru, galben-lamâie şi alb, ca omagiu adus lui Picasso. La fel ca la Paris, existau influenţe orientale, piese în nuanţe vii, draperii, ceşti, farfurii, boluri, oglinzi veneţiene, curiozităţi exotice, iar pe divane şi sofale erau şaluri şi perne colorate”. Lumea se remodelează sub acest efect adesea necunoscut, cu un punct de pornire căruia nu i se acordă, în acel moment, importanţa cuvenită. Însă urmările există şi nu pot fi oprite, se răsfrâng şi se rostogolesc întocmai ca valurile mării.

Să revenim însă la exemplul John Singer Sargent, cel care azi e considerat unul dintre cei mai importanţi pictori de potrete şi un pionier al generaţiei sale. Iată însă care au fost unele dintre reacţiile pudice la vremea aceea şi care au influenţat viaţa artistului: „Mai rămâne de amintit că, în tabloul original, una dintre delicatele bretele ale rochiei lui Amelie era căzută de pe umăr, dând impresia unei neglijenţe care era de fapt o invitaţie la sex. Ulterior, Sargent a retuşat portretul, pictând bretelele rochiei pe umeri. Dar scandalul a fost scandal, Sargent nu a mai primit nicio comandă, aşa ca a întors spatele Parisului şi s-a mutat la Londra”. Fiecare pietricică din drumul vieţii pare să conteze în ceea ce numim destinul necunoscut, forţe care nu ţin de noi reuşesc să destabilizeze sau, dimpotrivă, să împingă înainte viaţa cuiva, spre culmi din ce în ce mai înalte.

În carte, Aurora Liiceanu aminteşte de ceea ce spunea Henry James: „O biografie pare irelevantă dacă nu descoperă îmbinarea dintre faptele omului respectiv şi viaţa care le-a făcut posibile. Fără această descoperire, vei avea întâmplări fără noimă şi bârfe”.  Totul are legătură cu ceea ce există deja, iar ceea ce poate deveni are nevoie de prezent pentru a lua noi direcţii, pentru a da naştere unor astfel de oameni, de pionieri în domeniile lor sau de noi curente care au schimbat inclusiv cursul istoriei.

„Oare există o relaţie misterioasă între secrete şi întâmplare?”, va întreba tot autoarea, iar răspunsul e tocmai cartea în sine. Căci aici o banală descoperire a unei cărţi duce la prietenii pe viaţă, o întâlnire organizată de cineva transformă pentru totdeauna vieţile mai multor oameni, un tablou inspiră o creativitate aparte, generaţii după generaţii. Efectul de undă nu are oprelişti, călătoreşte indiferent de noi şi, desigur, se opreşte asupra noastră atunci când nici nu ne gândim. Sunt readuse în lumina prezentului personaje reale ale istoriei care ne cuceresc şi azi, cu aceeaşi personalitate marcantă, cu acelaşi farmec suficient de puternic încât să fie la fel de cuceritor când e transpus într-o carte.

Aurora Liiceanu, „Efectul de undă”, Editura Polirom, anul publicării: 2021, nr. pagini: 208


Puteţi cumpăra cartea de la:


Fotografie reprezentativă de Andrew Neel pe Unsplash

despre autor

Mihaela Pascu-Oglindă

Scriitoare şi critic literar, absolventă a Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine și a masteratului de Teoria și Practica Editării de Carte, Universitatea București.

A debutat cu poeme în antologie în 2015 și cu proză scurtă în antologia „Cum iubim”, Vellant, 2016. Primul roman, „Camera de probă”, a apărut în 2017 la Editura Eikon, urmat de „Memoria corpurilor” în 2018 și volumul de poezii „Mijloace nefaste de supraviețuire” (2021).

Din octombrie 2019 a înființat clubul de lectură CititOARE care se organizează lunar. Cronicile de carte apar pe citestema.ro și în Suplimentul de cultură.

scrie un comentariu