Fanii scriitorului francez se vor bucura să afle că, la Editura Trei, a apărut un nou roman semnat de Guillaume Musso. Pentru aceștia, probabil cărțile lui nu mai au nevoie de nicio prezentare. Pentru cei ce nu au făcut cunoștință până acum cu universul romanelor sale voi spune, pentru început, că nici de această dată Musso nu își dezamăgeşte cititorii.
Cu o intrigă aparent simplă, dar care se adâncește progresiv pe măsura derulării parcursului narativ, cu un ritm alert, cu personaje conturate cu mână sigură, convingătoare, romanul lui Musso are toate datele unui thriller care te va ține conectat cu povestea, fără a-ți da timp să te plictisești. Fiecare capitol pare o bucată atent șlefuită dintr-un puzzle complex a cărui imagine, deși ghicită pe alocuri, nu se va revela în toată dimensiunea ei decât la final.
Reîntâlnirea, după 25 de ani de la terminarea liceului, a lui Thomas, Maxime și Fanny, cândva colegi de nedespărțit, pare să nu aibă nimic nostalgic sau festiv. Dimpotrivă, un secret întunecat ca o noapte tenebroasă planează, absurd și ireal, deasupra lor, amenințând să reînvie un trecut necruțător.
„În glasul lui răsunau intonațiile odinioară familiare, dar acum erau deformate de febrilitate, precipitare și spaimă.
Nu i-am răspuns imediat. Da, știam ce însemna asta. Că era sfârșitul existențelor noastre, așa cum le-am cunoscut până acum. Că aveam să ne petrecem următoarea parte din viață în spatele gratiilor.”
Ca într-un film de Hitchcock, ni se înfățișează spectrul unui cadavru zidit în peretele sălii de sport a liceului, martorul mut de 25 de ani al dispariției enigmaticei și carismaticei Vinca Rockwell, elevă pe cât de eminentă pe atât de non-conformistă, bănuită a avea o relație clandestină cu profesorul său de filosofie, Alexis Clément.
Ideea descoperirii cadavrului suscită interese oculte și, previzibil, contradictorii: pe cât de mult doresc Thomas și Maxime ca acest lucru să nu se întâmple, pe atât de interesat de dezlegarea acestui mister este Stéphane Pianelli, jurnalist, electrizat și el, pe vremuri, de prezența Vincăi Rockwell.
Pentru ca lucrurile să capete amploare și suspans, apariția unei mari sume de bani într-un vestiar al sălii de sport, precum și amenințările aduse lui Thomas și Fanny par să contureze principalele date ale plot-ului. Și totuși, lucrurile nu sunt ceea ce par a fi. Fiecare dintre cei trei mărturisește doar jumătăți de adevăr, dezvăluind fragmentele dezirabile ale unei realități indezirabile. Minciuna fiecărui personaj se răsfrânge în minciunile celorlalți, ca într-o suită de oglinzi ce propagă și deformează realitatea. Sau o reîncadrează. Exact ca în poza, reîncadrată, a Vincăi dansând, aparent, cu Alexis Clément, cel considerat de toți norocosul câștigător al inimii fetei.
Parcă mai mult decât în alte romane, Musso își construiește personajele conferindu-le relief și profunzime psihologică. Thomas, Maxime și Fanny, adolescenții uniți de secretul misterioasei dispariții a Vincăi, par să se raporteze la proprii părinți ca la adevărate simboluri ale stabilității. Periplul temporal ce ne sugerează firul memoriei lui Thomas dezvăluie însă tenebre profunde, dar atât de umane, ale acestora, configurând o cu totul altă dimensiune a faptelor.
„Ud, plin de noroi, aveam inima carbonizată, neuronii arși, întreg trupul năruit. Bruma vaporoasă care îmi îneca pașii ștergea limitele pieței, bordurile trotuarelor, marcajele de pe asfalt. Și mi se părea că tot ea va îneca și toate valorile, toate punctele mele de reper. Nu mai știam cu adevărat care fusese rolul meu într-o poveste care mă măcina de atâția ani. O cădere care părea că nu se mai termină. Un scenariu de film negru pe care mai mult l-am îndurat, decât l-am inițiat. ”
Musso reușește să-și poarte cititorii printr-o călătorie sumbră a unei prietenii otrăvite și a unei iubiri reîncadrate, precum poza Vincăi, într-un adevăr mult mai dureros: minciunile părinților, existențele paralele și duplicitare.
Noaptea, simbol al întunericului și al demonilor conștiințelor noastre, este laitmotivul ce acompaniază inspirat această poveste despre adevăr și minciună, pasiune și cruzime, manipulare și justiție. Frumusețea nu presupune neapărat bunătate. Iar adevărul, acel adevăr care „nu cuprinde nici frumusețe, nici bunătate” pare să iasă până la urmă la iveală, precum un cadavru desprins dintr-un zid, revelând ideea că „oricine poate ucide, e o simplă chestiune de circumstanțe și nu are nimic de-a face cu caracterul”.
Guillaume Musso, „Fata și noaptea”, Editura Trei, anul publicării: 2019, nr. pagini: 352, traducere: Diana Morărașu
Puteţi cumpăra cartea de la:
scrie un comentariu