carturesti.ro

Elif Shafak s-a născut în Franţa, a crescut în Turcia şi a trăit o bună parte din tinereţe în Spania şi SUA, pentru ca astăzi să locuiască în Marea Britanie, ţara pe care o consideră „acasă”, patria pe care a adoptat-o.

Cu acest background, i-a fost dintotdeauna greu să răspundă la întrebări de genul „de unde eşti?”. Obişnuită cu lecturile de mică – copil singur la părinţi, a avut parte de un mic impuls din partea bunicii – şi-a alinat singurătatea cu ajutorul cărţilor şi a învăţat (şi) în felul acesta cât de diversă este lumea. Aşadar, într-un fel pierdută între ţările în care a trăit, ea a găsit mereu repere în cărţi.

Se înţelege lesne că o modalitate de „a rămâne lucid într-o epocă a dezbinării” este cea a lecturilor. „Poveştile ne unesc, dar cele nespuse ne separă”, scrie Elif Shafak în această minicolecţie de eseuri, care nu doar că pune foarte multe întrebări, ci şi răspunde la unele dintre ele, plasându-şi întotdeauna soluţiile pe o poziţie de echilibru. Ea discută şi despre educaţie, dar şi despre reţele sociale, despre cultură şi diversitate, accentuând faptul că o persoană citită şi care ştie, la rândul ei, să citească lumea, va fi mai greu de manipulat.

Scriitoarea înţelege foarte bine anxietatea generaţiei de astăzi şi că nu e uşor să trăieşti simplu şi echilibrat într-o lume a contrastelor, dar mizează pe empatie, înţelegere reciprocă şi informare.

„…când te simţi singur, nu privi înlăuntrul tău, ci uită-te-n afară şi caută-i pe cei care simt la fel ca tine, căci cu siguranţă ei există şi, dacă poţi să stabileşti cu ei şi cu povestea lor vreo legătură, vei fi capabil să vezi totul într-o lumină nouă.”

Una dintre temele pe care le abordează aici Elif Shafak este cea a „narcisismului de grup”, strâns legată de două subteme: dezamăgirea şi dezorientarea. Între două lumi, între un trecut care se prelungeşte şi un început necunoscut (aici ea a luat în considerare inclusiv vremurile derutante ale pandemiei curente), ea consideră că narcisismul de grup „a devenit o compensaţie pentru frustrările, eşecurile şi defectele noastre personale”. E foarte uşor să-ţi cultivi egocentrismul dacă te laşi exclusiv în braţele algoritmilor reţelelor sociale, care ţi-au învăţat preferinţele şi s-au perfecţionat în a-ţi şlefui bula, unde eşti mai degrabă izolat – tu şi ai tăi, grupul cu aceleaşi gusturi şi păreri – decât o fiinţă socială, deschisă la dialog şi diversitate.

Cartea lui Elif Shafak este o pledoarie pentru o lume mai bună, o înlănţuire de texte – constatări şi opinii – care te lasă cu un sentiment de bine. Se poate ca într-o lume a dezbinării să găseşti şi astfel de luări de poziţie. Nimic radical, nimic strident, niciun pumn în masă, niciun urlet, niciun ordin iraţional. Shafak îndeamnă la empatie, informare, dialog, chestiuni care ar face şi dintr-un cetăţean obişnuit, dar şi dintr-un conducător de stat, un om mai bun şi mai adaptat la vremurile care vin.

Elif Shafak, „Cum să rămâi lucid într-o epocă a dezbinării”, Editura Polirom, anul publicării: 2020, nr. pagini: 112, traducere de Adina Avramescu


Puteţi cumpăra cartea de la:


Fotografie reprezentativă de Jake Schumacher pe Unsplash

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here