Viorica Răduţă a debutat cu poeme în SLAST, 1987, şi editorial cu volumul de versuri „Patimi după mine”, Editura Novelnet, urmat de „lipsă la psalmi”, Altvision, 2000. Alte titluri: „Al 13-lea Iov”, Editura Eminescu (2003), „când amintirile corpuri subtile”, Editura E 9 (2007), „Viaţă de apă de uscat”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă (2008), „cam toţi murim”, Editura Limes (2010), „Mama întreabă dacă stau până seara”, Editura Limes (2013), „Când se duc în uitare”, Editura Pleiade (2015), „Arsura umblă după trup”, Editura Next Page (2018), „O sută şi una de poezii”, Editura Academiei Române, 2019, „Ai moartea pe faţă”, Editura Casa de Pariuri Literare.
A publicat eseuri: „Graalul fără Graal”, 2002, şi „Interpolări şi interpolări” (2007). După prozele experimentale: „Înainte de exod” (1998) şi „Irozi” (2001), apar romanele: „Hidrapulper”, 2007, Ideea Europeană, „În exod”, Cartea Românească, 2008, „Mamamea moarte”, 2008, Casa Cărţii de Ştiinţă. Publică proza „În două lumi” (2013), Cartea Românească, „Vremea Moroiului”, 2015, roman, Cartea Românească, „Oraşul închis”, Editura Polirom, 2017. Romanul a obţinut Premiul Cartea anului 2017 pentru proză, Filiala Proză Bucureşti. În 2021 apare „Un calcan pe Lipscani”, Editura Casa de Pariuri Literare.
buzele au apucat
ața și au cusut ceva înăuntru atâta singurătate încât o ținea de frunze căzute el răsare deodată din toate părțile ca să poți vedea cum scoate pustiul de sete să facă o cumpănă numai buzele tale nu nu le sfârșea în amiaza lui în amiaza ta pe care le pusese în palmă să bea apoi schimbă hotarul de stuf la marginea ei să aducă văzul aproape dar văzul nopții nu mai purta trupul ținut în sine și gura să bea plămânii să spună că nu încă nu trebuie nici zâmbetul tău când buzele se desfac și el bea din palmă tot bea îl cunosc după pungile de la ochi ai mai spus și pungile se fac palmă grea pe sânii femeii pe gâtul din care apucă să bea și sânii Dumnezeule și pe ei îi apucă teama că-i bea doar frunzele strânse nu știu de ce viața lui viața ei tremură vântul când bea frunzele frunzele și el sare din trupul ei ca să bea Moartea s-o bea cu femeia lui asta e


scrie un comentariu