Alex Frandeș este una dintre vocile foarte tinere ale poeziei de azi în care poeții contemporani au crezut și pe care au adus-o cât mai aproape de terenurile în care poezia se privește pe ea însăși, precum festivalul de muzică și poezie „Poezia e la Bistrița!”, FILIT sau Institutul Blecher.
Nu de foarte mult timp, Alex a debutat la Editura Charmides, cu volumul „inimioară”, colecție de poeme prin care tânărul își dezvăluie direcțiile poetice, marcate de imagini care îi construiesc experiența artistică, de teme recurente & preferate, de orizonturile unor trăiri vii și proaspete, de ciocolată, toate închegate prin primele prietenii, primele descoperiri, primele iubiri și, de asemenea, prin primele poezii, mai întâi descoperite & citite, iar mai apoi scrise.
Poemele din „inimioară” sunt întocmai acele mișcări solare, având grijă întotdeauna să pună sub lumină, regulat și urmând mereu rotațiile prestabilite, experiențele descoperirii propriei vieți și experiențele conexe care îi dau un sens.
poemul meu clătită și apoi/ poemul meu platformă și apoi/ poemul meu focă și apoi/ o mișcare ușoară din coadă, ceva/ vers despre o limonadă băută în/ 25 de minute, un cafe lăsat la răcit
Poeziile scrise de Alex Frandeș par a se completa una pe cealaltă, urmărind o circularitate, atât la nivelul limbajului, cât și în ceea ce privește imaginile obsesive care fascinează privirea celui ce începe să scrie, inimioara lui Alex amintindu-mi de atmosfera din volumul de poeme al Adelei Greceanu, „Și cuvintele sînt o provincie”. Senzația produsă este aceea că mereu poemul următor îl completează, îl explică, îl întregește pe cel de dinaintea sa. Vocea poetică repetă cu îndeajunsă pricepere întoarcerea la experiențe poetice ale căror substraturi le înțelege și conștientizează; își cunoaște obsesiile în poezie și puterea de seducție a unor imagini, sentimente, trăiri. De asemenea, limbajul din „inimioară” trece printr-un proces al creării și prinde o formă pregnantă, greu de demolat, puternică în întreg volumul, rămânând mereu fidelă sie însăși. Dinamica poeziei urmărește trecerea de la formarea propriilor amintiri spre recuperarea amintirilor celorlalți, a amintirilor care trebuie păstrate, precum imaginea bunicii sau cea a tatălui care pune muzică în mașină.
e banca genială unde am băut cafea. ții minte? genul de bancă pe care-o poți ridica și lua cu tine acasă. s-o așezi pe terasă, s-o lași la macerat, s-o faci să zâmbească atunci când te-așezi elegant pe ea.
Este o poezie a locurilor simple, a momentelor pe care le repeți la nesfârșit cu ochii închiși înainte să adormi, a spațiilor ca stare, mereu împărtășite, fiind o imagine sensibilă și luminoasă a unor autentice prietenii.
Pentru Alex Frandeș, lumea devine toată a sa, și-o însușește treptat până când îi absoarbe toate substanțele poetice. Tremuratul mâinilor, berea, cafeaua a doua a zilei de la Meron, cumpărată la suprapreț cu promisiunea unui zâmbet de fată, plimbările prin parcuri și orașe străine sau, uneori, prin același oraș, toate acestea se derulează ca o melodie pe repeat, aproape întotdeauna în compania Marei și a lui Tibi. În „inimioară”, tinerețea este sclipitoare și ușor de cucerit, însă rămâne constant cu frica a ceea ce poate fi atras iremediabil, decisiv, cu o forță abia sesizabilă.
Adu-ți aminte de data aia când am vorbit despre poezie
Alex Frandeș scrie, cu fascinația tânărului îndrăgostit de poezie, poeme ale spațiilor simple. Banca, străzile, mașina, frizeria, deși cufundate în cotidian, capătă dimensiuni sensibile. Ele sunt locurile în care gândul a extras imaginea și a transformat-o în material poetic:
Sunt un sensibil. Un aparat ce funcționează la capacitate maximă. Un sac de alunițe.
În volumul „inimioară”, poezia este construită pe diferite direcții, pe acele sensuri giratorii (Mă uit la tine și mă gândesc la sensuri giratorii. Înțelegi ce vreau să spun?/ Normal. Ești poetul rutier. Tu cu sensurile tale cu tot.),pregătită mereu să surprindă ceva nou, efervescent ca niște portocale moi ce umplu tăcerea, precum castorii titi sau ca momentele moi, de pluș, asemenea unor inimioare tinere ce se gudură în fața realității care promite.
Alex Frandeş, „inimioară”, Editura Charmides, anul publicării: 2024
scrie un comentariu