Poetul care s-a simțit poet abia la 50 de ani – despre „Tot atât de liber” de Constantin Abăluţă

0
281
elefant.ro

Perfecționist, pasionat de arta bonsai și fatalist, fără să-și fi dorit asta, Constantin Abăluță este poetul care și-a ales să fie liber în momentul în care a știut că nu mai are nimic de pierdut. Autentic încă de la începutul scrierilor sale și simplu până la emoție, alternând blândețea cu cinismul, poetul așază viața alături de moarte și, întocmai ca un moderator, le provoacă la o discuție despre sensibilitate și adevăr. „Cui să cer scuze mai întâi? Pantofilor mei pentru clipa când vor părăsi pe veci caldarâmul? Cărților din bibliotecă pentru lipsa ochilor, mâinilor și adnotărilor mele? Bonsaiului din balcon care va-ncepe să crească aiurea și să se ofilească? Și ce mai pot face dacă una din străzile pe care-am hoinărit se va arunca în fântână?”

Volumul „Tot atât de liber”, structurat în două părți, texte liro-epice sub formă de jurnal și poezie sensibilă, este o explozie de sinceritate. Poetul, venit pe lume într-un timp ce nu i se potrivește, se destăinuie lumii într-o ultimă tentativă de recuperare și reconsiderare a destinului. „Puțini știu/ câți arbori au în fața casei. Nu poți obliga/ un om să se spele pe față, să citească versuri,/ să nu străpungă fluturele cu un ac.// Bunicul meu avea/ în pod o ladă plină cu pietre. Fiecare piatră:/ un om care-l deziluzionase. Cât a trăit/ a tot adăugat pietre.// Când  a murit ne-a lăsat/ cinci Frunze de stejar să i le punem în coșciug./ Au fost prietenii mei de nădejde, a spus.”

Atent la detalii, dar fără a se pierde în ele, poetul care s-a simțit poet abia la 50 de ani, când și-a găsit tonul și stilul, a început să publice marile volume de poezie, proză și teatru. După zece ani de încercări și căutări, Constantin Abăluță, a găsit forma perfectă de exprimare și acele jocuri de cuvinte care, combinate, spun adevăruri amare, ascunse în metafore subtile. Fiecare vers, fiecare poem este un argument al existenței unui spirit împiedicat de propriul trup, dar devenit, în timp, exemplar. E un statut nerevendicat, dar meritat din plin și irevocabil.

Absorbind toate sensurile, rănit de iluzii și condamnat la singurătate din pricina unicității, poetul a devenit oglinda Universului. Eliminând orice surplus, întocmai ca un sculptor care „vede” în marmură, chipul ce va deveni o capodoperă a cizelat poezia până la esență de cuvânt și a publicat, în 2013, „Tot atât de liber”. În care Constantin Abăluță a știu exact ce a vrut să transmită. Și a știut și cum.


Despre Constantin Abăluță

Poet, prozator, dramaturg, critic și traducător, Constantin Abăluță (n. 08.10.1938) a absolvit Institutul de Arhitectură din București (1961) și este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A debutat cu poezie în revista „Luceafărul” (1958) și editorial cu volumul de versuri „Lumina pământului” (1964), după care a publicat peste 40 de volume de poezie, proză, teatru, critică și istorie literară. Câteva dintre ele: volumele de versuri „Piatra” (1968), „Psalmi” (1969), „Unu” (1970), „Počmes. Art et poésie” (1973 – Premiul poeţilor francofoni), „Există” (1974), „Obiecte de tăcere” (1979), „Violenţa memoriei pure” (1980), „Aerul, mod de folosinţă” (1982), „11 erezii” (1985), „Singurătatea ciclopului” (1988), volumele de proză „Planeta simetrică” (1981), „A sta în picioare” (1986) și volumele „Aceleaşi nisipuri” (Premiul Uniunii Scriitorilor, 1995), „Drumul furnicilor” (1997), „Cârtiţa lui Pessoa” (Premiul USR pe anul 1999), „Mic manual de tăcere” (1999), „Odăile” (2001), „Terasa” (piesă, 2002), „Les Chambres. Les Parois” (2003), „Intrusul” (2005), „Totul sau nimic” (2010, Târgul Naţional de Poezie, București), „Péripéties quasi-imaginaires dans les rues de Paris” (2012), „Bazinul cu 9000 de peştişori invizibili/Le bassin aux 9000 petits poissons invisibles” (ediţie bilingvă, 2012), „Tot atât de liber” (2013) şi „Viaţa în 3 litere”.

În 1980 a primit a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, a participat la Festivalul Internaţional de Literatură Berlin (2011), la secţiunea „Literaturile lumii”, a fost invitat la „Salon du Livre” de la Paris (2013), a fost inclus în paginile primului număr al publicaţiei lunare „The Romanian Book Review”, editată de Institutul Cultural Român şi lansată în februarie 2013 și, în 2016, a fost invitat la prima ediție a Festivalului Gellu Naum, organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Constantin Abăluţă, „Tot atât de liber”, Editura Cartea Românească, 2013, 80 de pagini

Sursa foto scriitor: adevarul.ro.

Cartea este disponibilă pe elefant.ro.

elefant.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here