București fragmente recomandări

Recomandare Polirom: volumul „Domni și Doamne” de Marta Petreu, recent apărut în colecția „Plural” – fragment

scris de citestema.ro

Conversaţii cu… Ştefan Agopian

Marta Petreu: Dragă Agopian, din cărţile tale iese la suprafaţă, printre primele impresii, erudiţia ta, de bulimic. Lecturile tale literare şi filosofice sînt nu numai extinse, ci şi pe alese, preferi cărţile rare… personajele tale vorbesc adesea în citate, au cultura epocii în care leai plasat. Iar ironia auctorială, discretă şi de culise, e permanent prezentă. Mai citeşti şiacuma filosofie clasică sau ai trecut la alt gen de cărţi?

Ştefan Agopian: Acum nu mai citesc filosofie, am făcut chestia asta ruşinoasă pînă pe la treizeci de ani, după care m‑am oprit. De vină a fost tot o carte, Teoria literaturii, semnată de doi autori foarte deştepţi: Wellek şi Warren. Ăştia explică pentru toţi proştii că literatura n‑are de‑a face cu filosofia. Iată un scurt citat, dar lămuritor: „Dacă vom analiza poeme vestite, admirate pentru filosofia lor, nu vom descoperi adesea decît simple locuri comune pe tema că omul este muritor sau că nimeni nu ştie ce soartă îl aşteaptă”. Cu toate că, tot ei o spun, „Pregătirea teoretică poate mări puterea de pătrundere şi raza de înţelegere a scriitorului”. Dar ce‑i prea mult strică: „…la Dostoievski simţim adesea discrepanţa dintre reuşita artistică şi povara gîndirii”, observă autorii. Nici Dante sau Thomas Mann nu scapă de asemenea observaţii. Aşa că am citit filosofie cît să nu fiu un ageamiu în materie şi să ştiu de unde să iau un citat atunci cînd vreun personaj avea nevoie de el. Sincer vorbind, nu literatura m‑a împins spre filosofie, ci înclinaţia mea spre ştiinţele exacte, matematică, filosofie, chimie. Mulţi m‑au întrebat cum se face că de la ştiinţă am trecut la literatură. Răspunsul e destul de simplu: marea mea dragoste a fost chimia. În timp ce matematica şi fizica se ocupă de cantităţi, chimia e preocupată de calităţi. Dacă aduni două numere, adică două cantităţi, obţii tot o cantitate. D‑aia nu poţi să aduni mere cu pere. În chimie acest lucru e posibil: dacă „aduni” o bază cu un acid, două calităţi total diferite, precum merele şi perele, obţii o nouă calitate numită sare. Literatura, în primul rînd poezia, funcţionează la fel. Alăturarea unor cuvinte diferite nu duce la suma lor, ci la o nouă calitate, care nu e cuprinsă în cuvintele folosite. Din cauza asta, alchimia, strămoaşa chimiei, a fost considerată o artă şi nu o ştiinţă. Chimia a devenit ştiinţă numai după descoperirea structurii atomului şi a legilor mecanicii cuantice. Toate astea sînt nişte banalităţi, dar, în general, scriitorii, care de obicei au pregătire filologică, nu prea le pricep. Şi ca să închei, pot spune, cu ceva mîndrie, că Dina Georgescu, soţia lui Paul Georgescu, o femeie extraordinară, mi se adresa, nu fără oarecare dreptate, cu „domnul Alchimist”.

Dar să mă întorc la întrebarea ta: în toamna lui 2012 am renunţat la slujba de ziarist, pe care o făceam din 1990. Făcusem o pneumonie şi o lună am zăcut fără ca doctorii să reuşească să îi dea în cap bolii. Într‑o zi, brusc, m‑am făcut bine. Luna aia nu scrisesem nimic, şi mi‑am dat seama că e foarte plăcut să nu ai nici o obligaţie, aşa că am hotărît să mă transform într‑un pensionar banal. Citesc cărţi poliţiste, dezleg cuvinte încrucişate, ascult muzică simfonică, colecţionez cărţile de debut ale scriitorilor români, trăncănesc la telefon, casc ochii la televizor, beau, în fine, chestii d‑astea care omoară timpul în mod plăcut. Sigur, exagerez un pic în rău, dar modelul după care mă ghidez e al lui Caragiale la Berlin, fără moştenirea Momuloaiei, fără Berlin şi, desigur, fără Cella…


Marta Petreu este scriitor şi profesor. Face parte din gruparea literară „Echinox”; e membră a Uniunii Scriitorilor din România. Este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş‑Bolyai” şi redactor‑şef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din România. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Alte volume de poezie: Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006); Asta nu este viaţa mea (2014). Ca eseist şi istoric al filosofiei româneşti, a publicat volume precum: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999); Ionescu în ţara tatălui (2001); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009). A publicat, sub titlul Conversaţii cu… (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti. A gîndit şi alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni. A prefaţat şi îngrijit ediţii de carte de filosofie şi de literatură (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Constantin Rădulescu‑Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona ş.a.). În 2011, Editura Polirom a iniţiat seria de autor „Marta Petreu”, în care au apărut pînă în prezent: romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (Premiul „Cartea Anului 2011” acordat de România literară şi Fundaţia Anonimul; Premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din România; laureat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry, 2012; reeditat în colecţia Top 10+, 2019); Apocalipsa după Marta (integrală a poeziei editate pînă în 2011); Cioran sau un trecut deocheat; De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească; Filosofia lui Caragiale; O zi din viaţa mea fără durere; Ionescu în ţara tatălui; Jocurile manierismului logic; Filosofii paralele; Biblioteci în aer liber; Asta nu este viaţa mea (poezie); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian. În colecţia „Eseuri şi confesiuni” a Editurii Polirom au apărut volumele Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus Mann despre generaţia tînără (2016) şi Despre bolile filosofilor. Cioran (2017). În 2017 publică, tot la Editura Polirom, romanul Supa de la miezul nopţii (Premiul PEN România, 2018).

Pentru cărţile ei, Marta Petreu a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, studii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publicate în Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia, Spania, Elveţia.


Cumpăraţi cartea de la:

despre autor

citestema.ro

Citeşte-mă! Citeşte, mă!

scrie un comentariu