elefant.ro

Am descoperit podcastul Zest acum câteva luni. Nu ştiam cine e Sabina Varga, însă mi-a plăcut să o ascult discutând cu tot felul de oameni mai mult sau mai puţini cunoscuţi mie din zona editorială. Vocea caldă a realizatoarei face din podcast o experienţă plăcută, indiferent unde preferi să-i asculţi episoadele: în maşină, seara (poate înainte de somn) sau în bucătărie (în timp ce găteşti sau speli vasele).

Sabina, pe Spotify, acolo unde te ascult de obicei, primul episod apare ca fiind încărcat în ianuarie 2019. Cum şi când ţi-a venit ideea minunată de a face Zest?

Ideea de a face Zest mi-a venit în primăvara lui 2018. Inițial am vrut să fac interviuri scrise, pentru un proiect la care lucram. Pentru că ascultam podcasturi, m-am gândit: ce-ar fi să le fac audio? Mi s-a părut imposibil inițial. Nu aveam nicio experiență în radio și nu aveam habar ce presupune un podcast din punct de vedere tehnic. De asemenea, mi se părea dificil să ajung la invitați. Dar era o idee care nu-mi dădea pace, așa că am început să mă documentez pe sfântul internet.

M-a ajutat Tim Ferris pe care îl ascultam de mult timp, care are câteva episoade și postări pe blog în care spune cum să te apuci de podcasting. Pe scurt: nu trebuie să te complici. Și asta am făcut. Mi-am propus să iau echipament de calitate, să se audă cât mai bine, dar să am un setup simplu, care să-și facă treaba și să încapă într-un rucsac: un recorder, două microfoane și căști. Prin septembrie 2018 am început să contactez primii invitați. Am înregistrat, am învățat să editez audio (greu la început, dar nu imposibil) și să montez. Am avut un mare ajutor de la Silviana Toader, care a făcut Zest să arate foarte bine (și încă face asta) și, în ianuarie 2019, i-am dat drumul.

Zest este despre scris pentru că e un subiect care mă pasionează. Am scris mereu și îmi place să citesc cărți și interviuri despre scris, să înțeleg procesul ăsta și să văd ce au alții de zis despre el. Fac podcastul din curiozitate, dar și pentru că mi se pare că există multe mituri și prejudecăți în jurul scrisului. Cred că am beneficia cu toții dacă scrisul ar fi dat jos de pe piedestal și ar fi mai accesibil.

Totuşi, de ce Zest? De unde acest nume? (ştiu că are o legătură cu Ray Bradbury, dar, până la urmă, de ce Ray Bradbury? 😊)

Am experiență în publicitate și marketing și am trecut printr-un mic proces de branding pentru Zest. Iar numele face parte din branding. Mi-am clarificat misiunea proiectului, ce-mi doresc să fac, cui mă adresez și cum. Am făcut liste lungi de nume posibile, care au devenit liste scurte, trimise către Silviana care îmi zicea „încă nu, mai caută”. Într-o zi, tot lucrând la o astfel de listă, mi-am ridicat ochii spre un teanc de cărți pe care-l am pe birou, în principal cărți despre scris. Printre ele, Ray Brandbury, Zen in the Art of Writing. Am răsfoit-o și am găsit câteva rânduri care sintetizează ce zice Bradbury despre scris: you have to write with zest and gusto. Deci trebuie să te bucuri de scris, să scrii cu chef și poftă, altfel nu are rost. Era exact ce voiam să transmit prin podcast. Voiam să vorbesc cu oameni care nu se pot opri din scris, pentru că le place, indiferent de eticheta profesională pe care o au.

Am pus Zest pe o altă listă scurtă. Silvianei i-a plăcut, a zis că e ceva acolo. L-am trimis unor prieteni care au strâmbat din nas pentru că nu li se pare că se leagă cu ideea de scris. Totuși mi-a rămas gândul la el pentru că era scurt, cu impact, ușor de pronunțat și reținut și pentru că exprima perfect ideea mea, fără să fie prea evident. Și așa a rămas.

Podcasturile sunt mult mai familiare decât acum vreo doi ani, iar azi parcă tot mai mulţi vor să se lanseze fie în zona asta, fie pe youtube. Tu cum ai procedat înainte de a intra „pe piaţă” cu primul episod? Câte episoade aveai deja pregătite?

Am avut patru episoade înregistrate. Am lansat trei și, după o săptămână, am mai publicat unul, după care am început iar să înregistrez. Aveam deja o mică audiență construită în jurul blacusens.ro și m-au ajutat și invitații care au dat mai departe episoadele. Am avut câteva sute de ascultări pe episod la început. Nu aveam așteptări mari pentru că știam că podcasturile nu sunt încă populare în România. E un format de care te îndrăgostești, dar durează mult să te lași convins să mergi la prima întâlnire.

Eram pregătită să investesc în promovare, din fonduri proprii, și să am răbdare. Cred că dacă creezi conținut de calitate și ești perseverent, apar și rezultatele. Chiar dacă uneori după mai mulți ani.

Ce ar trebui să ştie cineva care ar vrea să te urmeze? Ce anume foloseşti pentru înregistrare şi cam la cât ajunge costul total al producerii şi distriburii podcastului?

Pentru înregistrare folosesc un recorder Zoom H6, microfoane Rode M3 și căști Audiotehnica. Editez în Audacity, un software gratuit, și încarc episoadele pe Buzzsprout, una dintre numeroasele platforme disponibile pentru podcasteri. Public pe propriul site și promovez în social media și printr-un newsletter. Episoadele sunt indexate de toate appurile cunoscute de streaming și, de câteva luni, le pun și pe Youtube.

Costurile inițiale au fost de 3.500-4.000 de lei: echipament, muzică, hosting podcast etc. Lunar, plătesc abonamentul Buzzsprout și investesc în promovare, în funcție de episoade. Apoi mai sunt costurile de închiriere spații de înregistrare (aici poate oscila între zero și sute de lei, în funcție de ce are fiecare la dispoziție) și costuri de domeniu și hosting pentru site.

Poți face un podcast cu zero lei (adică să înregistrezi cu telefonul și să publici pe platforme gratuite de hosting) sau poți ajunge la mii de lei lunar. Eu sunt la mijloc. Vreau să se audă bine, dar nu vreau echipamente complicate, și știu că trebuie să investesc în marketing, că altfel nu prea se poate. Am scris aici mai multe despre începuturi, echipamente și costuri.

Ţi-ai propus să aduci trei-patru episoade noi pe lună, aproape în fiecare dimineaţă de miercuri (aşa am găsit pe pagina de Facebook Zest). Acum, fiind o perioadă mai dificilă, probabil principiul acesta nu va putea fi respectat, dar cei care vor au acum ocazia de a descoperi Zest. Iar cei care te ştiu deja, pot reasculta. Cui crezi că i-ar plăcea Zest? Altfel spus: care este publicul tău ţintă?

Am publicat 3-4 episoade pe lună în primul an, pe lângă un job full timp și alte proiecte. A fost greu. Un episod de o oră presupune câteva zile de muncă: documentarea interviului, înregistrarea, editarea, publicarea și promovarea. Mi-am făcut timp în weekenduri, dimineți și seri și am reușit să public constant. Anul ăsta, mi-am propus un ritm mai lent, din motive personale, dar și pentru că am vrut să mai experimentez cu episoadele. Vreau să le fac mai dinamice, mai utile și mai ușor de ascultat, deci petrec mai mult timp la editare.

Acum a devenit și mai greu de înregistrat din cauza epidemiei. Am câteva idei de episoade „de criză”, putem înregistra și la distanță, dar cred că ar avea de suferit calitatea sunetului. E work in progress. E un proiect făcut din pasiune, cu care încă experimentez, și nu simt o presiune să fac lucrurile într-un fel sau în altul.

În publicul țintă sunt oameni mai diverși decât aș fi crezut. Mi-am propus să mă adresez celor pasionați de scris și citit, care vor să afle sfaturi utile, dar și să se apropie de scriitori preferați și să-i descopere pe alții. Am descoperit că e ascultat de acești oameni, dar și de unii care doar sunt atrași de poveștile de viață ale celor cu care vorbesc.

În general, cei obișnuiți cu scrisul se exprimă structurat, concis și, uneori, chiar poetic. Invitații sunt ușor de urmărit, sunt oameni care observă lumea și care au lucruri interesante de spus. Deci cred că Zest este pentru oricine este curios și deschis să asculte povești spuse bine.

Sunt sigur că ai înregistrat în tot felul de condiţii, unele mai apropiate de ideal, altele chiar contraindicate. Care a fost cea mai dificilă situaţie în care ai realizat un episod al podcastului Zest?

N-aș spune că am înregistrat în condiții dificile. De obicei, înregistrez în locuri liniștite, izolate, pentru ca sunetul să iasă bine. Au fost doar câteva cazuri în care am înregistrat afară, iar acolo zgomotul de fond poate fi deranjant. Dar a făcut parte din farmecul interviului, pentru că a ținut de preferința invitatului.

Unul dintre cele mai amuzante interviuri mi s-a părut cel cu Ioan T. Morar. Am aflat de acolo chestii pe care nu le ştiam despre scriitor, el însuşi un personaj deosebit de amuzant. Sigur că toate înregistrările au ceva special pentru tine, dar ai putea să-mi povesteşti măcar o fază amuzantă de dincolo de ce se aude public pe Zest? Poate ceva ce ai scos la editare ori ceva ce ţi s-a întâmplat cu prilejul unei întâlniri pentru podcast…

Amuzant a fost când mi-am uitat telefonul în baie și mi-am dat seama la zece minute după ce începusem interviul cu Luluts și Zvâc. Pe de o parte, nu voiam să întrerup flow-ul discuției, pe de alta, îmi tot fugea gândul la telefon. Am decis să întrerup și să mă duc după el. Nu am tăiat la montaj, am lăsat și fetele continuă să vorbească cât sunt plecată.

Am uitat de multe ori ce voiam să întreb, s-a întâmplat să nu-mi meargă microfonul, dar sunt lucruri care li se întâmplă tuturor. Am încercat să trec peste fără panică. Dacă a fost ceva cu adevărat amuzant sau interesant, am lăsat în episod. 

Site-ul blacusens.ro, care este interconectat cu podcastul Zest, oferă şi multe sfaturi legate de promovare şi marketing. Este firesc să te întreb dacă Zest şi site-ul amintit sunt pentru tine extensii ale unei profesii de bază sau sunt chestiuni străine de ceea faci în mod obişnuit.

BlacuSens și Zest sunt strâns legate de ce fac zi de zi. Am studiat Științe Politice, dar nu am practicat niciodată, în afară de un stagiu de practică scurt. Am fost atrasă de jurnalism, am lucrat la publicații online câțiva ani, mi-am făcut blog când era la modă, prin 2006, iar după criza financiară m-am reprofilat pe copywriting și marketing.

Scrisul a făcut parte mereu din meseria mea, dar și din cum mi-am petrecut timpul liber. E ceva care pur și simplu îmi face plăcere. Iar partea de comunicare și marketing îmi place pentru că mă fascinează psihologia consumatorilor și modul în care iau oamenii decizii. De asemenea, cred că oricine are de câștigat dacă știe să comunice și să-și promoveze munca. Am încercat să transmit mesajul ăsta și să dau mai departe din ce am învățat, când a fost cazul.

Ei, şi nu am cum să nu ridic la fileu „mingea” folosită şi de tine adesea. Dacă ai avea posibilitatea de a scrie ceva pe un panou uriaş, pe o clădire din centrul Bucureştiului, ce mesaj ai expune?

Nu folosi o sută de cuvinte când unul e de ajuns.

libhumanitas.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here