libris.ro

Simona Goşu a debutat, la Editura Polirom, cu „Fragil”, un volum de proză scurtă prezentat entuziasmant de Marius Chivu. „Fragil este o mare, mare bucurie pentru mine” declară Simona pentru citestema.ro.

Nu ştiu când criticul literar şi scriitorul Marius Chivu a mai spus despre un debut de la noi că este „memorabil” şi că „va marca proza scurtă românească”. Am văzut că a fost îndrumătorul tău, alături de Florin Iaru, la un curs de scriere creativă, dar sunt convins că nu ar fi făcut o astfel de prezentare fără acoperire. Adică doar din simpatie. Îţi aminteşti cu ce text l-ai convins pe Marius Chivu? Când ţi-a spus pentru prima dată că eşti pe drumul cel bun cu scrisul tău?

Cred că prima apreciere a fost pentru începutul unui text care pornea direct cu un dialog, cu interacțiunea dintre personaje, însă prima dată când mi-a spus că fac progrese a fost la tema „o povestire stranie”, când am scris proza „La ștrand”, inclusă și în „Fragil”.

Cine era mai dur la acel curs, Marius Chivu sau Florin Iaru? 😊 Ori, poate, colegii-scriitori?

Marius, clar😊, deși nici Florin nu ne menaja. Amândoi ne-au dat (și la cursul de scriere creativă, și la mentoratul „Prima Carte”) feedback sincer, cu argumente, dar Marius parcă are un stil mai direct.  

Scriu din plăcere, pentru mine este cea mai mare reușită profesională.

Mulţi spun că un curs de scriere creativă nu te învaţă să scrii, ci doar te îndrumă, îţi poate şlefui ceva ce există deja. Ce a însemnat acea perioadă pentru tine şi, ulterior, cu ce ochi ai privit faptul că textele tale au fost acceptate în diverse reviste (Iocan, Familia, Steaua și revistadepovestiri.ro)?

Într-adevăr, un curs de scriere nu te învață neapărat să scrii, te învață mai degrabă cum „să nu scrii”, care sunt greșelile pe care le face un începător. Te învață, de fapt, cum să scrii curat, simplu texte exacte, fără clișee, epitete, fără balast. Apoi, aș zice că un curs de scriere te învață cum să citești literatură, ce să urmărești într-o proză, cum să povestești „ceea ce se vede”, fără să judeci, pentru că, atunci când scrii nu trebuie să faci dreptate, literatura nu compensează neajunsurile vieții. Și da, cred că te ajută să dai frâu liber imaginației, poate șlefui acel talent înnăscut de povestitor.

La început eram stresată, apoi abia așteptam întâlnirile și mi-am dat seama ce mult îmi place să scriu. Îmi pare rău că nu existau astfel de cursuri și la Universitate, poate acum există la Facultatea de Litere? În perioada în care eram studentă (1994-1998) nu existau nici printre opționale.

Nu îmi imaginez că vrei să trăieşti din scris, pentru că puţini români se pot lăuda cu aşa ceva. De altfel, scriitorul nu mai are nicăieri în lume un statut favorizat, deşi prin alte părţi încă mai beneficiază de ajutor în diverse forme, care la noi lipsesc. Totuşi, pentru cine şi de ce scrii?

Scriu din plăcere, pentru mine este cea mai mare reușită profesională. Deși am terminat engleză-română, nu am scris până la cursul de scriere creativă. Trăiesc din traduceri specializate, lucrez pe registre precum cel juridic, comercial, financiar-contabil, economic. Îți dai seama, după traduceri de contracte de ipotecă, vânzare-cumpărare, gaj, legi din Monitorul Oficial, acte constitutive, facturi, procuri, împuterniciri notariale etc, ce libertate îmi aduce scrisul!😊

La început, scriam pentru mine, apoi, când colegii de la curs, prietenii mă întrebau dacă am mai scris și mă rugau să le trimit texte noi, mi-am dat seama că povestirile mele ar putea avea și alți cititori, în afară de apropiații mei, și ce minunat ar fi să ajungă la cât mai multă lume. 

Scriem ce ne place să citim.

Cum ai spus şi tu, eşti (şi) traducătoare. Absolventă de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-română, şi cu un master de lingvistică aplicată și predarea limbii engleze. Este literatura anglo-saxonă o sursă de inspiraţie pentru tine? În ce fel crezi că te influenţează?

În ultima vreme, citesc mai mult în limba engleză, Alice Munro, Maggie O’Farrell, Elizabeth Strout, Joyce Carol Oates, Elizabeth Taylor, Ian McEwan, dar cu aceeași plăcere recitesc literatura Adrianei Bittel, a lui Mircea Cărtărescu, Cătălin Dorian Florescu, György Dragomán sau a Ioanei Pârvulescu și urmăresc în permanență aparițiile din literatura română contemporană. Cred că lecturile sunt o sursă de inspirație și ne influențează scrisul. Adică, un cititor de literatură științifico-fantastică, dacă este atras de scris, va deveni un scriitor al acelui gen. Dacă îți place să citești distopii, probabil vei scrie distopii.

Mie îmi place lumea reală, ficțiunea realistă, să-i zicem, sunt interesată de oameni reali, obișnuiți. Ca să rezum, cred că scriem ce ne place să citim.

Prozele sunt sensibile şi actuale, despre vulnerabilităţi, copilărie, familie, frică, hazard… Te adresezi unui anumit tip de cititor? Cine ţi-ar plăcea să citească această carte?

Cred că, în general, oamenii citesc ca să se descopere pe ei, să se regăsească în poveste, să se cunoască mai bine. Nu mă adresez unui anumite categorii, mi-ar plăcea ca prozele mele să-și găsească cititori cât mai diverși, să ajungă la cât mai mulți oameni, indiferent de vârstă, profesie, gen.

Sunt convins că ai simţit când ai scris unele proze scurte din „Fragil” că ele ar putea fi extinse. Te gândeşti deja la un roman sau încă mai savurezi această victorie „de etapă”?

„Fragil” este o mare, mare bucurie pentru mine și poate fi numită o victorie personală, mai ales că a apărut într-o perioadă dificilă. Este o victorie care îmi dă încredere să continui. Nu știu dacă va fi roman, însă, da, scriu și zilele acestea, mai am povești de spus.😊

Editura Polirom, colecţia Ego. Proză, nr. pagini: 304

Puteţi cumpăra cartea de la:

carturesti.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here