Nu știu când a citit Vlad Drăgoi poemele lui Abbas Kiarostami (înainte sau după scrierea volumului aer, păsări, bere), dar cu siguranță retroactiv se simte influența regizorului iranian asupra poemelor din volumul apărut la OMG Publishing în 2020. Puțin îmi pare rău că am recenzat volumul, pentru că am pornit de la premisa greșită, dar aia e, căcat se întâmplă. Deși aer, păsări, bere e destul de ...
citeşte-mă!
Nu e Vlad Drăgoi chiar atât de zen în Aer, păsări, bere, dar se apropie. Sau, mai bine spus, tinde spre un soi de equanimity[1]. Cele afirmate devin cu mult mai evidente dacă, după ce ai citit acest volum de poezie, după aceea, ai (re)citit sergio leone, apărut în 2017 la Charmides. Dacă în volumul din 2017 există o întreagă înscenare a vinii, a reconfigurării post-factum a perspectivei na...
citeşte-mă!
E despre corp cartea asta în care tipul Vlad aude că a omorât pe cineva la locul de muncă, după care încearcă să fugă în noapte. M-am gândit mai mult în ultima vreme, nici nu știu cum să zic mai bine, mai precis, ar trebui să fiu acolo ca să fac cu mâinile ridicate un gest ca și cum tai rapid aerul cu palmele întinse și cu degetele lipite și zic ASTA E, cu ochii făcuți brusc mari, fără să las loc...
citeşte-mă!