Tatiana Niculescu: “Acest nou Arsenie Boca era mult mai atrăgător, mai complicat, mai uman și mai viu”

0
244

Editura Humanitas publică o carte care stârneşte discuţii chiar şi înainte de a fi citită. Un semn bun, crede Tatiana Niculescu. În curând în librării, “Ei mă consideră făcător de minuni. Viața lui Arsenie Boca”.

 

Dragă doamnă Tatiana Niculescu, cum îl percepeaţi pe Arsenie Boca înainte de a vă documenta pentru carte și ce anume s-a schimbat în această percepţie odată cu scrierea ei?

– Într-adevăr, pe parcursul scrierii cărții, felul în care îl privisem până atunci pe Arsenie Boca s-a schimbat. Mi-a fost destul de greu la început să defrișez, ca să zic așa, viața lui de straturile mitologice depuse în ultimii 20 de ani, de hagiografia de care are parte și de cultul său mediatic. Pe măsură însă ce mă documentam, descopeream un om cel puțin la fel de interesant ca cel arhicunoscut și idealizat. Pentru mine, acest nou Arsenie Boca era mult mai atrăgător, mai complicat, mai uman și mai viu.

Până la urmă, de ce Arsenie Boca? Ce anume v-a trezit interesul atât de puternic încât să-i dedicați o carte, după cele despre Regina Maria, Regele Mihai I sau Corneliu Zelea Codreanu?

– Cu o bună parte a vieții sale (e născut în 1910) Arsenie Boca aparține aceleiași perioade interbelice în care au trăit Regina Maria, Regele Mihai și Corneliu Zelea Codreanu. E o perioadă pe care avem tendința s-o idealizăm uneori, mai ales când privim la prestația oamenilor politici ai prezentului. După biografia lui Codreanu, am rugat-o pe o prietenă care predă la o facultate din București să-și întrebe studenții ce personalitate din trecut sau din prezent îi intrigă, îi interesează, îi preocupă… Într-o primă fază, a rezultat că niciuna, spre mirarea și dezamăgirea mea. Apoi, la un nou sondaj făcut în pauzele dintre cursuri, a ieșit la iveală un singur nume: Arsenie Boca. Așa că am propus editurii Humanitas o biografie a lui Arsenie Boca.

„…La mine vine multă lume. Eu însă nu le fac nimic, decât stau de vorbă cu ei, îi îndrum – și când pleacă spun că au fost schimbați, și atunci ei mă consideră făcător de minuni.“
(Arsenie Boca, declarație din dosarul său de Securitate)

 

Mulți vor spune că acesta este un subiect foarte riscant. Am văzut deja pe Facebook unele comentarii în care potențiali cititori se agață de anumite detalii… Scriitoarea Ioana Nicolaie chiar v-a avertizat: „O să te linșeze, Tatiana; eu am scris o singură dată despre un ”părinte” cu fani și-am fost înjurată cu înverșunare. :)” Cum resimţiţi presiunea cărţii înainte de ieşirea ei în lume?

– E totdeauna un semn bun când o carte trezește interesul înainte încă de a fi publicată. Nu știu ce a pățit Ioana și în ce context, dar mă îndoiesc că această carte despre Arsenie Boca va fi citită cu înverșunare. Cred însă că va fi citită cu curiozitate. Probabil că va stârni dezbateri de diverse feluri pentru că, mai mult decât un om ori un simbol, Arsenie Boca a devenit  pentru unii o miză importantă din punct de vedere financiar și politic și un rezervor adânc de emoție populară. Din acest punct de vedere e un subiect riscant: mă aștept la mici valuri mediatice de discreditare a demersului, la nesfârșitele confuzii între reportaj și biografie, între biografie romanțată și biografie documentară, la lecturi trunchiate și la scoateri din context premeditate, la invalidarea surselor, la răbufniri anticlericale și/sau admonestări clericale, etc. Dar sunt obișnuită cu astfel de abordări. Totuși, m-aș bucura ca, înainte de a fi judecată, cartea să fie și citită…

Bănuiesc că „aventura” scrierii unei cărți despre un personaj religios atât de puternic în imaginarul colectiv nu a fost deloc simplă şi a necesitat o documentare riguroasă. Ce să aştepte cititorii de la ea? O redare subiectivă a unui fenomen, cu amprenta unei interpretări personale, o ficţiune, poate, o biografie romanţată ori o prezentare echilibrată, bogat documentată, a părintelui Arsenie Boca?

– Cititorii se pot aștepta la o biografie neromanțată și documentată care poartă, desigur, inevitabil, și amprenta unei interpretări personale. Altfel n-ar fi decât un CV elaborat sau o cronologie a vieții lui Arsenie Boca, sau o înșiruire de documente de arhivă. Am avut cu cineva pe facebook o discuție despre genul literar al biografiei. E drept, e un gen puțin practicat în România, unde nu avem scriitori pasionați în mod serios de biografii. Doamna de pe facebook mi-a spus că biografia nu e un gen literar și că nu vede la ce ne mai trebuie o biografie a lui Arsenie Boca de vreme ce se știe despre el tot ce trebuie să se știe. E un punct de vedere remarcabil în felul lui.

„E o carte pașnică, scrisă cu realism, despre un om pe cât de cunoscut pe atât de necunoscut…”, aţi menţionat undeva. Pun afirmația aceasta lângă supratitlul cărții, „Ei mă consideră făcător de minuni”, şi încerc să aflu dacă după publicare percepţia publică asupra lui Arsenie Boca se va schimba. Ce credeţi, veţi surprinde?

– Am spus că e o carte pașnică fiindcă tot pe facebook apăruseră tendințe de interpretare belicoase. Prin asta trebuie înțeles că nu e o carte polemică și intenția mea nu a fost să demonstrez nimănui nimic, ci să spun povestea vieții unui om așa cum am înțeles-o eu din documentele cercetate și din ce au mai scris alții despre el. Nu cred că această carte va schimba percepția publică despre Arsenie Boca. Mulți oameni citesc doar cărțile care le confirmă propriile păreri sau idei și se tem să se apropie de cele care i-ar putea pune pe gânduri. Aș îndrăzni să sper însă că, dacă nu va schimba percepția unora dintre cititori, măcar o va nuanța, ceea ce cred că ar fi un lucru bun și de dorit. Da, probabil că pe mulți cartea îi va surprinde.

Este cartea dvs. și despre acei „ei” din supratitlu? Vă doriţi ca şi aceşti „ei” să o citească?

– Titlul este luat dintr-o declarație a lui Arsenie Boca. Ea sună așa: “la mine vine multă lume. Eu însă nu le fac nimic, decât stau de vorbă cu ei, îi îndrum și când pleacă spun că au fost schimbați, și atunci ei mă consideră făcător de minuni.” Cartea se adresează deopotrivă cititorilor care îl venerează pe Arsenie Boca, scepticilor discreți, precum și celor exasperați de excesiva lui mediatizare. M-aș bucura s-o citească toți. Mă rog, cât mai mulți…


“Cititorii se pot aștepta la o biografie neromanțată și documentată care poartă, desigur, inevitabil, și amprenta unei interpretări personale.”

Editura Humanitas, anul apariţiei: 2018; nr. pagini: 232.


Cumpără cartea: 
libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro

 

 

 

 


Tatiana Niculescu a debutat cu romanul Spovedanie la Tanacu (Humanitas, 2006), ce a devenit piesă de teatru în dramatizarea autoarei şi în regia lui Andrei Şerban. Acelaşi roman a stat la baza filmului După dealuri, care a obţinut premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes în 2012. Între 1995 şi 2008, a fost redactor, prezentator şi apoi redactor-şef al secţiei române a BBC World Service. La Editura Humanitas a îngrijit volumul Cine mi-a ucis fiul? Dosarul Frumuşanu–Crăiniceanu se redeschide, semnat de Ştefan Frumuşanu (2015), a coodordonat volumul colectiv Iubirea din oglindă. Despre sex și identitate (2017) și a publicat volumele Regina Maria: ultima dorinţă (2015; ed. a II-a 2016), Mihai I: ultimul rege al românilor (2016) şi Mistica rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu Zelea Codreanu, bestseller Humanitas 2017.

elefant.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here