elefant.ro

Succesul pe care l-a înregistrat romanul de debut al scriitorului Alan Hlad, „Lungul zbor spre casă”, reconfirmă atașamentul publicului față de poveștile clasice, despre dragoste și război, scrise simplu și expresiv.

Cu o acțiune al cărei debut este plasat în toamna anului 1940, povestea pornește de la evenimente reale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, respectiv operațiunea „Columba”, orchestrată de Winston Churchill. Genialul om de stat a explorat posibilitatea utilizării unor mijloace mai puțin convenționale în scopul obținerii de informații despre zonele ocupate de Germania, în vederea dejucării manevrelor tactice ale armatei germane.

În acest sens, între 1939 și 1945 au fost parașutați peste teritoriile aflate sub ocupație germană, nu mai puțin de 250.000 de porumbei voiajori. În cadrul operațiunii „Columba”, 16.000 de astfel de porumbei special antrenați au fost eliberați deasupra Franței și Olandei, pentru ca locuitorii acestora să poată furniza armatei britanice informații importante despre mișcările trupelor nemțești. În afara prețioaselor informații obținute cu ajutorul porumbeilor voiajori, este de notat și implicarea a două sute de piloți civili americani în slujba cauzei britanice, în ciuda neutralității, de la acel moment, a SUA.

Acesta este cadrul istoric general în care se desfășoară narațiunea din „Lungul zbor spre casă”. Deși este o operă de ficțiune, în cadrul romanului apar personaje reale, excelent documentate, ceea ce le conferă veridicitate și naturalețe. Unul dintre ele este Billy Bishop, as al aviației canadiene din Primul Război Mondial, ce a jucat un rol esențial în recrutarea de voluntari pentru escadrilele „Vulturul” ale forțelor aeriene militare britanice.

Unul dintre sutele de voluntari ce au existat în mod real este reprezentat de personajul imaginar Ollie, tânăr pilot american utilitar, ale cărui îndepărtate obârșii britanice, constituie o motivație suficient de convingătoare, în cadrul romanului, pentru dorința sa de a se alătura trupelor militare ale Royal Air Force (RAF).

Alături de Susan Shepherd, sensibila crescătoare de porumbei din Epping, atât de atașată de bunicul ei, Bertie, dar și de cauza rezistenței împotriva nemților, Ollie va participa cu trup și suflet la un război pe care îl va simți, de la un moment încolo, și al său, grație unui înnăscut simț al justiției sociale, dar și al implicării lui în cauza femeii iubite.

Pe lângă elementul inedit reprezentat de prezența porumbeilor în calitate de participanți activi la război, un alt ingredient al succesului acestui roman stă, fără îndoială, (și) în minunata poveste de dragoste ce se înfiripă între cei doi tineri, cu delicatețea și frumusețea comparabile doar cu cele ale zborului unui porumbel. Ca un înger păzitor, Ducesa, porumbelul preferat al lui Susan, poartă, pe lângă informații de război, și mesajele de dragoste ale celor doi, din Franța până în Marea Britanie, și înapoi, cu o dedicare și o abnegație care, în cele din urmă, o vor duce la pieire.  

Construcția narațiunii cuprinde în țesătura sa și alte personaje ce sprijină cauza britanicilor. Madeleine, franțuzoaica ce îi adăpostește pe Ollie și tovarășul său, ori Lucien Belamy, prietenul soțului lui Madeleine, care acceptă să îi călăuzească, cu prețul propriei vieți, spre Spania, sunt foarte sugestiv reprezentate, aducând o pată de culoare în peisajul descrierii nesfârșitelor bombardamente asupra Londrei, pe care germanii le-au desfășurat timp de mai bine de 8 luni.

Dincolo de personajul colectiv negativ reprezentat de armata germană, povestea capătă amploare și echilibru, conferite de existența unui erou negativ individual, conturat cu mână sigură și cu mare forță expresivă. Locotenent-aviatorul Clyde Boar, comandant de zbor al RAF, pare să-și îndepărteze cititorii încă de la început, cu aura sa de aroganță și superioritate, proprie spiritelor malefice. Convins că i se cuvine totul, inclusiv afecțiunea lui Susan, Clyde va fi, în mod ironic, catalizatorul iubirii dintre cei doi, dar și cel care „le-a furat viitorul”, pentru 50 de ani.

Măiestria lui Alan Hlad este aceea de a nu cădea în capcana liniarității, construind un personaj de-a-ntregul negativ, lipsit de nuanțe: la un moment dat, Clyde pare să-și depășească propriul egoism, punându-se în slujba salvării lui Ollie. Se va dovedi, la final, că acesta nu a fost decât un cadou otrăvit, venit din partea unui om mutilat nu doar fizic, ci și psihic.

Sfârșitul poveștii, plasat la capătul arcului de timp ce ajunge până în iulie 1996, vine atât cu dezlegarea enigmei dispariției Ducesei și a lui Ollie, cât și cu speranța reînmuguririi unei povești de iubire îngropate de bombardamentele inamice și de mesajele contrafăcute ale lui Clyde.

Această poveste despre idealuri și abnegație, despre forța iubirii și a loialității, reprezintă o primă confimare a unui talent ce a crezut el însuși în propriul ideal, alegând incertitudinea unei inefabile glorii literare, în locul succesului unei solide cariere în domeniul asigurărilor. Alan Hlad este dovada vie că forța idealurilor este combustibilul unei vieți trăite cu sens, precum cea a personajelor sale, care au înfruntat grozăviile războiului, convinși fiind în existența unei lumi mai bune.

Alan Hlad, „Lungul zbor spre casă”, Editura Humanitas Fiction, anul publicării: 2020, nr. pagini: 368, traducere: Rodica Ștefan


Puteţi cumpăra cartea de la:


Fotografie reprezentativă de Lacey Williams pe Unsplash

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here