După ediții în limbile germană și franceză, romanul „America de peste pogrom” de Cătălin Mihuleac a fost publicat săptămâna trecută la una dintre cele mai mari edituri din Polonia, Oficyna Literacka Noir sur Blanc.
Noua traducere, care are titlul „Złota dziewczynka z Jassów” (Fata de aur din Iași) este semnată de prof. univ. Kazimierz Jurczak, filolog, fost consul al Republicii Polone la București și, din 2013, șef al Departamentului de Studii Românești de la Universitatea Jagiellonă din Cracovia.
Cătălin Mihuleac va lua parte în perioada următoare la întâlniri cu publicul și la discuții despre carte și despre memoria Holocaustului organizate în Polonia de Oficyna Literacka Noir sur Blanc.
„America de peste pogrom” este unul dintre romanele care au făcut cu succes trecerea înspre spații de alte limbi ale literaturii europene. Tradus în 2018 de Ernest Wichner în limba germană și publicat de editura Paul Zsolnay, romanul a ajuns în librăriile și în rubricile de cronici literare ale marilor publicații din Austria, Germania și Elveția. Apoi, în 2020, grupul Libella publică ediția franceză într-o traducere de Marily Le Nir, incluzând-l pe Cătălin Mihuleac în selecția remarcabilă de titluri și autori din portofoliul Les Éditions Noir sur Blanc. Câteva luni mai târziu, ediția în limba franceză a primit premiul Meilleur roman européen 2020 acordat de revista literară Transfuge.
În colecția 821.135.1 – Scriitori români contemporani a Editurii Humanitas au fost publicate trei dintre romanele lui Cătălin Mihuleac: „Deborah” (2019), „America de peste pogrom” (ediție nouă, 2021), „Poziția a unsprezecea și Domnișoarele lui Fontaine” (2022).
America de peste pogrom și Ultima țigară a lui Fondane sunt două texte ale lui Cătălin Mihuleac prin care memoria este păstrată. La frontiera dintre ficțiune și nonficțiune, aceste cărți semnalează: s-a petrecut ceva urât, abominabil, luați aminte! Oamenii nu știu, sunt ignoranți by default, dar Mihuleac află niște chei prin care să sensibilizeze. Este vorba despre niște adevăruri triste, peste care prea adesea se trece ușor, grăbit, aproape sfidător. Nu. Sunt oameni simpli, ca fiecare dintre noi, care au murit înainte de vreme ori s-au chinuit dintr-un singur motiv: erau evrei și trebuiau pedepsiți pentru asta. Nu este o doar o răstălmăcire a religiei sau a conviețuirii umaniste pașnice. Este o negare a umanului și, atunci când ni se pare că lucrurile nu evoluează cum ne-am dori, ororile trecutului pot oferi, din păcate și din nefericire, o explicație.
Mulţumim pentru comentariu! Da, Cătălin Mihuleac are darul şi harul de a filtra în ficţiune adevăruri istorice incomode şi dureroase. Incredibil este că reuşeşte să strecoare şi umor, uneori în doze surprinzător de consistente ţinând cont de subiectul mare al cărţilor sale.
[…] 3. După ediții în limbile germană și franceză, romanul „America de peste pogrom”, de Cătălin Mihuleac, a fost publicat săptămâna trecută la una dintre cele mai mari edituri din Polonia, Oficyna Literacka Noir sur Blanc. Noua traducere este semnată de prof. univ. Kazimierz Jurczak, filolog și fost consul al Republicii Polone la București. (Citește-mă) […]